Celebrul chef și-a amintit primele întâlniri cu Monica, soția lui de peste 35 de ani, la cofetării renumite din Bucureștiul anilor ’80, povestind și cum se descurca financiar cu un salariu modest.

Povestea de iubire dintre Sorin Bontea și soția sa, Monica, s-a consolidat de-a lungul a peste 35 de ani. Cei doi au format o familie cu doi copii care au ales cariere de succes. Însă începuturile, povestite chiar de Bontea, arată o perioadă mult diferită față de cea de azi, când relațiile se construiau pe gesturi simple, nu pe extravaganță sau sume uriașe de bani. În acei ani, Bucureștiul era marcat de atmosfera comunistă, iar tinerii se bucurau de ieșiri la cofetărie sau plimbări prin parc, fără presiunea cheltuielilor mari.

Pe atunci, totul era mai simplu. Nu era nevoie de gesturi costisitoare pentru a impresiona. Chef-ul de la Pro TV își amintește cu zâmbetul pe buze cum a reușit să o cucerească pe Monica, femeia care i-a devenit soţie, într-o perioadă în care viața de zi cu zi era marcată de lipsuri, dar și de creativitate.

Chef Sorin Bontea a pierdut procesul cu Antena 1 și trebuie să plătească 100.000 de euro
RecomandariChef Sorin Bontea a pierdut procesul cu Antena 1 și trebuie să plătească 100.000 de euro

Întâlniri care au rămas în amintire

Sorin Bontea a ales să o invite pe Monica la cele mai cunoscute cofetării ale vremii. Atmosfera și prestigiul locului contau mai mult decât suma cheltuită. Două cofetării i-au rămas în minte: Scala și Athenee Palace, locuri emblematice pentru tinerii din Capitală. Aceste ieșiri la cofetărie reflectau un stil de viață tipic tinerilor din Bucureștiul anilor ’80.

Pe nevastă-mea am scos-o la cofetăria Athenee Palace, că mi-a plăcut mult de tot de ea. Evident, că d-aia am luat-o de nevastă (râde). Ne-au dat și Pepsi la Athenee, dar într-o carafă de ceai, să nu se vadă. Lucrau acolo colegi de-ai mei, că eram la seral, la Economic 4, și unii erau bucătari, alţii ospătari sau cofetari. Am dus-o pe soția mea și la Scala, să mâncăm un profiterol bun. Să știți că mă descurcam, aveam bani, că lucram în restaurant.

Un loc ales cu grijă

Motivul pentru care a dus-o pe Monica la Athenee Palace a fost sincer și simplu. Acest gen de întâlniri era tipic pentru tinerii care căutau romantism în locuri discrete și elegante.

Începutul unei povești: Cum îți alegi corect ținuta pentru interviul de angajare
RecomandariÎnceputul unei povești: Cum îți alegi corect ținuta pentru interviul de angajare

Banii din restaurante și cum se trăia atunci

La acea vreme, Sorin Bontea avea un salariu de 2000 de lei. Nu era o sumă mare, chiar și pentru acea perioadă, însă în restaurante veniturile nu se opreau aici. Mulţi bucureșteni lucrau în restaurante pentru a câștiga bacșișuri care le asigurau un trai decent.

Aveam salariul 2000 de lei, dar făceam șpagă. Și, sincer, cu banii ăia îmi permiteam să-mi fac toate plăcerile, să merg la mare, la munte, la restaurant, la cofetărie și mai dădeam și bani în casă. În rest, nici nu prea aveam ce să facem cu banii… Telefoane nu erau, haine nu prea găseai, petreceri mai făceam acasă, dar cu o bucată de cașcaval și un salam uscat ţineai tot bairamul. Vinul îl aveam de la ţară și cam asta era. V-am zis, nu prea aveam pe ce să cheltuim banii.

Gesturi mici care făceau diferența

Sorin Bontea face o comparaţie între modul în care se făcea curte atunci și ce se întâmplă acum. El spune că, astăzi, tinerii trebuie să cheltuiască mult mai mult pentru a impresiona, iar fenomenul cluburilor și al șampaniilor scumpe a devenit un subiect des întâlnit în știri mondene.

Cum arata mama lui Sorin Bontea. Ce a dezvaluit despre familia lor
RecomandariCum arata mama lui Sorin Bontea. Ce a dezvaluit despre familia lor

Acum trebuie să duci fetele la club, să iei șampanie scumpă, cu roaba. Dacă n-ai bani de roabă, e groasă treaba. Pe vremea mea, cu o savarină, o citronadă și o plimbare prin IOR dădeai pe spate o fată. Și dacă îi mai ofereai și o floare din parc, ruptă dintr-un scuar, o cucereai definitiv.

Parcul IOR era o destinaţie căutată pentru întâlniri, iar un gest simplu ca o floare ruptă dintr-un scuar putea face diferența. Aceste gesturi mici sunt astăzi rare, dar atunci erau considerate normale în relaţiile de cuplu.

O familie discretă și o poveste care continuă

Toate aceste începuturi simple au dus la o căsnicie care durează de peste 35 de ani. Sorin Bontea se consideră un familist convins și își iubește soția la fel de mult ca la început, fiind un exemplu de longevitate pentru familia lui Sorin Bontea.

Monica Bontea i-a dăruit doi copii, Miruna și lulian, care au ales cariere de succes. Spre deosebire de Sorin, Monica preferă să stea departe de atenţia publică, evitând apariţiile la televizor sau pe rețelele sociale, chiar dacă subiectul familiei Bontea apare frecvent în știri locale.

Nu îi place să apară la televizor și nici pe rețelele de socializare, chiar dacă mulți ar vrea să o vadă mai des. Această discreţie a devenit parte din echilibrul familiei lor. Discreţia Monicăi este apreciată de cei care cred că viața privată trebuie protejată, chiar și atunci când unul dintre soţi devine celebru.

Chiar dacă soțul ei este mereu în lumina reflectoarelor, Monica a ales să rămână în umbră, păstrând viața privată departe de ochii curioșilor.

O poveste de iubire care merge mai departe

Povestea lui Sorin Bontea despre cum a cucerit-o pe Monica nu este doar o amintire romantică, ci și o mărturie a unei epoci în care lucrurile simple aduceau bucurie. Chiar dacă nu existau multe opțiuni, gesturile mici și atenţia față de celălalt erau suficiente pentru a construi o relaţie solidă.

Dragostea lor, începută în cofetăriile din Bucureștiul comunist, a trecut testul timpului și a rămas la fel de puternică. Astăzi, când totul pare mai complicat, povestea lor arată că sinceritatea și gesturile simple pot conta mai mult decât orice altceva, un mesaj care inspiră și alte cupluri din România.

Relaţia dintre Sorin și Monica Bontea continuă să inspire, nu prin gesturi extravagante, ci prin autenticitate și longevitate. O dovadă că uneori, cele mai frumoase povești sunt cele trăite cu simplitate și sinceritate, așa cum se întâmpla în Bucureștiul anilor ’80.