Cifrele te lasă rece. România aruncă anual 2,2 milioane de tone de mâncare. O risipă colosală. Pe acest fond, Federația Băncilor pentru Alimente a reușit în 2025 ceva istoric, o dovadă clară că solidaritatea chiar mișcă lucrurile din loc.

Peste 10.800 de tone de alimente. Mâncare ce altfel ajungea la gunoi. A fost recuperată și a hrănit fix pe cine trebuia. Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) a anunțat, conform News, că această cantitate imensă a fost un colac de salvare pentru 325.000 de oameni vulnerabili din toată țara. Un an record. Și un an al speranței.

Paradoxul românesc: Munți de mâncare la gunoi, sărăcie lucie

Realitatea e dură, fără ocolișuri. Unii au frigiderele pline și aruncă mâncare fără să clipească, în timp ce peste un sfert din țară se zbate la limita sărăciei. Procentul exact? 27%. Pare doar un număr, dar în spatele lui se ascund copii care adorm flămânzi și bătrâni pentru care o masă caldă e un lux.

România atinge recordul de 68% în adoptarea tehnologiilor de inteligență artificialăRecomandariRomânia atinge recordul de 68% în adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială

În acest tablou dezolant, rețeaua națională a Băncilor pentru Alimente a devenit exact ceea ce spun chiar ei: „puntea necesară între surplus și lipsa de hrană din comunităţile vulnerabile”. Misiunea lor sună simplu, dar efectul e masiv: recuperează produse bune de consum, pe care magazinele nu le mai pot vinde din varii motive, și le trimit direct la cei în nevoie.

Motorul solidarității: Cum funcționează rețeaua de 930 de ONG-uri

Succesul din 2025 n-a picat din cer. E rezultatul unui efort colosal și al unei rețele care s-a tot extins. Acum include peste 930 de ONG-uri partenere. Pe lângă ele, s-au alăturat și 210 companii din zona agroalimentară, firme care au priceput că surplusul lor poate fi, pentru alții, supraviețuire.

Mobilizarea a explodat în timpul campaniilor naționale. De Paște, colecta numită „Campionatul de solidaritate” a adunat peste 704.000 de kilograme de hrană. Asta înseamnă 1,4 milioane de porții. Apoi, de Crăciun, s-a stabilit un alt record: 1.082 de magazine implicate și 957 de tone de alimente donate de români. Oamenii chiar au donat. Masiv.

Temperaturi extreme în România săptămâna viitoare cu maxime de 14 și minime recordRecomandariTemperaturi extreme în România săptămâna viitoare cu maxime de 14 și minime record

Nu doar o faptă bună. Ce câștigă companiile care donează

Să colaborezi cu Băncile pentru Alimente nu e doar un gest de CSR bifat pe o listă. E o decizie de afaceri deșteaptă. Ironia sorții… chiar legislația fiscală românească încurajează generozitatea. Companiile care donează surplusul, în loc să plătească pentru a-l distruge, primesc avantaje fiscale serioase.

Concret, cheltuielile pentru transferul produselor se deduc integral. La fel și TVA-ul. E o soluție practică. Avantajoasă. Se pot dona nu doar alimente, ci și produse de igienă sau curățenie. Mai există și varianta sponsorizării directe, care permite deducerea a până la 20% din impozitul pe profit.

Apel pentru viitor: „Nevoia de hrană rămâne acută”

Anul 2025 a fost excepțional, dar lupta nu s-a terminat. Nici pe departe. Reprezentanții FBAR trag un semnal de alarmă: „nevoia de hrană rămâne acută”. Ei caută noi parteneriate strategice. Obiectivul e simplu și clar: un flux constant de produse nutritive către cei care au nevoie.

România, în colaps demografic. Taxă de 10% pe indemnizație și un record de 145.000 de nașteriRecomandariRomânia, în colaps demografic. Taxă de 10% pe indemnizație și un record de 145.000 de nașteri

Companiile mai au o unealtă. Până pe 25 iunie 2026, pot completa Formularul 177 pentru a redirecționa impozitul pe profit nefolosit. E un gest mărunt, care nu costă nimic, dar cu un impact uriaș. Vorba celor de la FBAR: „Împreună este motorul care ne permite să transformăm surplusul în sprijin”. Și, judecând după cifre, au demonstrat-o din plin.