Cifrele te lasă rece. România aruncă anual 2,2 milioane de tone de mâncare. O risipă colosală. Pe acest fond, Federația Băncilor pentru Alimente a reușit în 2025 ceva istoric, o dovadă clară că solidaritatea chiar mișcă lucrurile din loc.
Peste 10.800 de tone de alimente. Mâncare ce altfel ajungea la gunoi. A fost recuperată și a hrănit fix pe cine trebuia. Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) a anunțat, conform News, că această cantitate imensă a fost un colac de salvare pentru 325.000 de oameni vulnerabili din toată țara. Un an record. Și un an al speranței.
Paradoxul românesc: Munți de mâncare la gunoi, sărăcie lucie
Realitatea e dură, fără ocolișuri. Unii au frigiderele pline și aruncă mâncare fără să clipească, în timp ce peste un sfert din țară se zbate la limita sărăciei. Procentul exact? 27%. Pare doar un număr, dar în spatele lui se ascund copii care adorm flămânzi și bătrâni pentru care o masă caldă e un lux.
În acest tablou dezolant, rețeaua națională a Băncilor pentru Alimente a devenit exact ceea ce spun chiar ei: „puntea necesară între surplus și lipsa de hrană din comunităţile vulnerabile”. Misiunea lor sună simplu, dar efectul e masiv: recuperează produse bune de consum, pe care magazinele nu le mai pot vinde din varii motive, și le trimit direct la cei în nevoie.
Motorul solidarității: Cum funcționează rețeaua de 930 de ONG-uri
Succesul din 2025 n-a picat din cer. E rezultatul unui efort colosal și al unei rețele care s-a tot extins. Acum include peste 930 de ONG-uri partenere. Pe lângă ele, s-au alăturat și 210 companii din zona agroalimentară, firme care au priceput că surplusul lor poate fi, pentru alții, supraviețuire.
Mobilizarea a explodat în timpul campaniilor naționale. De Paște, colecta numită „Campionatul de solidaritate” a adunat peste 704.000 de kilograme de hrană. Asta înseamnă 1,4 milioane de porții. Apoi, de Crăciun, s-a stabilit un alt record: 1.082 de magazine implicate și 957 de tone de alimente donate de români. Oamenii chiar au donat. Masiv.
Nu doar o faptă bună. Ce câștigă companiile care donează
Să colaborezi cu Băncile pentru Alimente nu e doar un gest de CSR bifat pe o listă. E o decizie de afaceri deșteaptă. Ironia sorții… chiar legislația fiscală românească încurajează generozitatea. Companiile care donează surplusul, în loc să plătească pentru a-l distruge, primesc avantaje fiscale serioase.
Concret, cheltuielile pentru transferul produselor se deduc integral. La fel și TVA-ul. E o soluție practică. Avantajoasă. Se pot dona nu doar alimente, ci și produse de igienă sau curățenie. Mai există și varianta sponsorizării directe, care permite deducerea a până la 20% din impozitul pe profit.
Apel pentru viitor: „Nevoia de hrană rămâne acută”
Anul 2025 a fost excepțional, dar lupta nu s-a terminat. Nici pe departe. Reprezentanții FBAR trag un semnal de alarmă: „nevoia de hrană rămâne acută”. Ei caută noi parteneriate strategice. Obiectivul e simplu și clar: un flux constant de produse nutritive către cei care au nevoie.
Companiile mai au o unealtă. Până pe 25 iunie 2026, pot completa Formularul 177 pentru a redirecționa impozitul pe profit nefolosit. E un gest mărunt, care nu costă nimic, dar cu un impact uriaș. Vorba celor de la FBAR: „Împreună este motorul care ne permite să transformăm surplusul în sprijin”. Și, judecând după cifre, au demonstrat-o din plin.
