Beth Malow: Somnul nu e un lux, e o necesitate vitală

Până acum, somnul era ușor tratat ca lucrul pe care îl mai recuperezi „când ai timp”. Un sondaj recent al Academiei Americane de Medicină a Somnului arată însă mult mai clar ce îl lovește în viața de zi cu zi: familia, munca, sănătatea, banii pentru locuință și programul de lucru. Iar concluzia utilă pentru tine e simplă: dacă dormi prost, cauza poate să nu fie doar ora târzie la care te bagi în pat, ci și felul în care stresul îți ține creierul în alertă.

45% dintre participanți au spus că responsabilitățile familiale au un impact major sau moderat asupra somnului. Apoi vin stresul legat de muncă și problemele de sănătate fizică, ambele menționate de 39% dintre respondenți, urmate de problemele de sănătate mintală, la 37%, costurile locuinței, la 36%, și programul de lucru, la 35%.

Consecința nu ține doar de cum te simți dimineața. Lipsa cronică a somnului de calitate este legată de boli de inimă, diabet, obezitate și accident vascular cerebral și afectează și capacitatea sistemului imunitar de a funcționa corect, conform CDC. Cu alte cuvinte, oboseala pe care o duci după tine nu e un detaliu de ignorat.

Aproximativ unul din trei adulți americani nu dorm cele șapte ore recomandate pe noapte, potrivit Centrelor pentru Controlul Bolilor. Iar sondajul AASM, realizat pe peste 2.000 de adulți, arată de ce se întâmplă asta atât de des în viața reală, nu doar în teorie.

„Mulți americani consideră că somnul este un lux și că este mai important să aloci timp muncii și familiei.”

Stresul și responsabilitățile familiale afectează somnul

Beth Malow, M.D., șef al Diviziei de Tulburări de Somn la Vanderbilt Health, pune degetul exact pe compromisul pe care multe femei îl fac fără să-l mai observe. Dacă tai din orele de somn ca să mai rezolvi ceva pentru casă, copii sau job, corpul tot plătește nota.

David Kuhlmann, M.D., medic specialist în medicina somnului și purtător de cuvânt pentru American Academy of Sleep Medicine, explică de ce stresul se vede atât de repede noaptea. El spune că grijile legate de facturi, responsabilitățile familiale, un program solicitant sau o problemă de sănătate pot menține creierul „într-o stare accentuată de alertă”, ceea ce face mai dificilă adormirea sau menținerea somnului.

Dacă ți se întâmplă să stai suficient în pat, dar să te trezești tot ruptă, explicația poate fi somnul fragmentat. Cum relatează Prevention, medicii atrag atenția că somnul regulat întrerupt scade calitatea odihnei chiar și atunci când numărul total de ore pare în regulă. A doua zi se poate traduce foarte concret în oboseală, atenție mai slabă și concentrare mai proastă.

Beth Malow explică și de ce trezirile dese contează mai mult decât par: când te trezești din somn profund, chiar dacă adormi din nou repede, corpul trebuie să treacă iar prin etapele somnului pentru a reveni acolo. Rezultatul este mai mult somn ușor și mai puțin somn profund, adică exact partea de care ai nevoie ca să te simți refăcută.

Rutina de seară și gestionarea stresului îmbunătățesc somnul

Recomandarea de bază rămâne de cel puțin șapte ore de somn pe noapte. Iar igiena somnului poate ajuta mai mult decât pare la prima vedere: un program de somn constant, evitarea cofeinei și a alcoolului înainte de culcare, un mediu liniștit și întunecat și deconectarea de la ecrane.

Dacă simți că stresul sau anxietatea sunt o parte mare din problemă, David Kuhlmann spune că abordarea acestor cauze poate îmbunătăți somnul, iar terapia prin discuții poate fi eficientă pentru gestionarea stresului, anxietății sau depresiei. Iar pentru cauze medicale, Beth Malow recomandă consultul la un furnizor de servicii medicale, ca să verifici dacă există ceva ce îți afectează somnul.

Când problemele persistă, Kuhlmann spune că merită să vorbești cu medicul, care te poate îndruma către un centru de somn acreditat. Asta contează mai ales dacă ai intrat în obiceiul de a considera nopțile proaste ceva „normal”.