Un studiu amplu realizat pe peste 11.000 de adulţi arată că expunerea pe termen lung la poluarea din orașe, chiar și la niveluri sub limitele de reglementare, este asociată cu forme mai severe de boală coronariană, cu diferenţe între femei și bărbaţi.
Aerul pe care îl respirăm zi de zi în orașe, chiar dacă nu pare poluat, poate afecta sănătatea inimii mult mai mult decât se credea până acum. Cercetătorii au identificat legături importante între poluarea aerului și bolile cardiovasculare, subliniind impactul negativ pe care îl are calitatea aerului asupra sănătăţii publice.
Când aerul curat nu este atât de sigur pe cât pare
Poluarea aerului reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. Potrivit datelor Global Burden of Disease, poluarea a contribuit la aproximativ 2,46 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare doar în 2021, confirmând că bolile de inimă sunt strâns legate de expunerea la particule fine și la alţi poluanţi atmosferici.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră poluarea aerului drept unul dintre cei mai importanţi factori de risc de mediu pentru sănătate, având un rol semnificativ în apariția infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. În mediul urban, nivelurile de dioxid de azot și PM2.5 sunt printre cei mai relevanţi indicatori de poluare.
Expunerea prelungită la aer poluat pune presiune asupra inimii și vaselor de sânge, iar noile cercetări arată cât de grav poate fi acest impact, accentuând necesitatea unor politici publice pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
Ce au descoperit specialiștii din Toronto
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto și University Health Network au analizat datele a peste 11.000 de adulţi care au făcut tomografii computerizate cardiace între 2012 și 2023 în trei spitale mari din Toronto. Studiul a folosit date publice privind poluarea aerului pentru a estima expunerea individuală la PM2.5 și NOZ2, doi poluanţi urbani extrem de nocivi pentru sistemul cardiovascular.
Ei au corelat adresele pacienţilor cu date despre calitatea aerului pentru a estima nivelul de poluare la care a fost expusă fiecare persoană în cei zece ani anteriori investigației CT. Acest tip de analiză este esenţial pentru dezvoltarea unor strategii de prevenţie adaptate la realitatea din marile orașe.
Studiul s-a concentrat pe doi poluanți urbani des întâlniți: particulele fine PM2.5 și dioxidul de azot (NO2). PM2.5 provin din gazele de eșapament, emisiile industriale sau fumul de la incendii și sunt atât de mici încât pot ajunge adânc în plămâni și în sânge. NO2 este un gaz toxic rezultat în principal din arderea combustibililor fosili și din trafic rutier intens.
Prin intermediul CT-ului cardiac, specialiștii au evaluat trei indicatori importanţi ai bolii coronariene: scorul de calciu, cantitatea totală de placă ateromatoasă și îngustarea arterelor, folosind metode moderne de imagistică medicală.
Rezultate care schimbă modul în care privim poluarea
Rezultatele prezentate la Congresul anual al Societăţii de Radiologie din America de Nord (RSNA2025) arată clar că „Chiar şi la niveluri scăzute de expunere, poluarea aerului este asociată cu mai multă placă în arterele coronare”, a declarat dr. Felipe Castillo Aravena, medic specialist în imagistică cardiotoracică și autor principal al studiului.
Dr. Castillo Aravena a subliniat că expunerea crescută pe termen lung la poluare s-a asociat cu o boală coronariană mai extinsă, vizibilă la CT, atât la femei, cât și la bărbaţi. Totuși, efectele diferă între cele două sexe, ceea ce sugerează că diferenţele biologice și sociale pot influența modul în care poluarea afectează organismul.
Nu toţi suntem afectaţi la fel
La femei, expunerea îndelungată la PM2.5 a dus la scoruri mai mari de calciu și la îngustări mai severe ale arterelor. La bărbaţi, nivelurile mai ridicate de PM2.5 au fost asociate cu scoruri mai mari de calciu și cu o cantitate totală mai mare de placă ateromatoasă pe artere. Expunerea la NO2 a fost asociată cu boala coronariană la ambele sexe. Aceste rezultate evidențiază importanţa unor abordări personalizate în prevenţia bolilor cardiovasculare.
Aceste diferențe ridică noi întrebări despre modul în care poluarea afectează organismul în funcție de sex, iar cercetătorii consideră că este nevoie de studii suplimentare pentru a clarifica aceste aspecte.
Cifre care spun mai mult decât pare la prima vedere
Studiul a arătat că pentru fiecare creștere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii pe termen lung la PM2.5, s-a observat o creștere cu 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare, ceea ce subliniază impactul chiar și al unor variaţii mici de poluare.
De asemenea, probabilitatea de a avea mai multă placă ateromatoasă a crescut cu 13%, iar riscul de boală obstructivă a arterelor coronare a crescut cu 23%. Expunerea la NO2 a avut efecte similare, dar ceva mai reduse pentru fiecare creștere de o parte pe miliard, confirmând că și concentrațiile scăzute pot fi periculoase pentru sănătatea inimii.
Aceste date arată clar că și variațiile mici ale nivelului de poluare pot avea un impact semnificativ asupra sănătăţii inimii, iar monitorizarea atentă a calităţii aerului devine esenţială pentru prevențţie.
Ce urmează după aceste descoperiri
Dr. Kate Hanneman, medic radiolog cardiac, conferenţiar universitar și vicepreședinte pentru cercetare la Universitatea din Toronto și UHN, și autor senior al studiului, a declarat: „Acesta este unul dintre cele mai mari studii care arată că expunerea îndelungată la poluanţi din aer, atât gaze cât şi particule fine, la nivelurile întâlnite în prezent în oraşe, se asociază cu mai mulţi indicatori ai bolii coronariene măsuraţi prin CT cardiac.”
Ea a reamintit că bolile de inimă rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar aceste rezultate aduc dovezi suplimentare că poluarea aerului este un factor de risc cardiovascular modificabil. îmbunătăţirea calităţii aerului ar putea reduce riscul de boli de inimă, iar autorităţile ar trebui să acorde mai multă atenţie implementării unor măsuri eficiente de reducere a poluării.
Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege mecanismele exacte prin care poluarea afectează inima și pentru a stabili o relaţie clară de cauzalitate. În acest context, colaborarea între instituţii de sănătate publică și rețele de monitorizare a poluării este esenţială.
Diferențele biologice, sociale și comportamentale, împreună cu caracteristicile plăcilor aterosclerotice, ar putea explica de ce efectele poluării diferă între femei și bărbați. Înțelegerea acestor diferențe ar putea duce la strategii mai bune de prevenţie și tratament personalizat în viitor, iar ultimele știri din domeniul medical confirmă această nevoie.
Acest studiu oferă o perspectivă nouă asupra legăturii dintre mediul urban și sănătatea inimii. Următorul pas este să transformăm aceste descoperiri în politici publice eficiente pentru un aer mai curat și pentru a proteja sănătatea inimii locuitorilor din orașe, având în vedere creșterea alarmantă a bolilor cardiovasculare la nivel global.
