Nicotina creează rapid dependență. Cum ajung sevrajul, stresul și ritualurile zilnice să te țină prins

Adaugă Lyla ca sursă preferată în Google

Dependența de nicotină și dificultatea revenirii la serviciu

Dependența de nicotină este mai mult decât un obicei dificil, iar lipsa de motivație de după concediu nu semnalează mereu o afecțiune psihică. Deși mecanismele lor diferă, ambele stări sunt mai complexe decât par la prima vedere, potrivit Psychologies.

Vina pusă exclusiv pe lipsa de voință ignoră realitatea medicală. Nicotinismul este o boală cronică, recunoscută în clasificările ICD-10 și ICD-11, definită prin dependență psihică și fiziologică, consum compulsiv, dificultăți de control și simptome de sevraj la reducerea sau oprirea consumului.

Nicotina ajunge rapid la creier și se leagă de receptorii nicotinici. Stimularea acestora eliberează neurotransmițători precum dopamina, implicată în sistemul recompensei. De aceea, fumatul poate fi perceput ca plăcut, relaxant sau recompensator.

Corpul se adaptează însă la prezența nicotinei și dezvoltă toleranță. Când nivelul substanței scade, pot apărea anxietatea, iritabilitatea, problemele de concentrare și nevoia puternică de a fuma din nou. Această presiune biologică face renunțarea dificilă, dincolo de simpla hotărâre personală.

Componenta emoțională joacă și ea un rol. Fumatul poate deveni un răspuns la singurătate, stres, tristețe, teamă sau tensiuni sociale. Dacă țigara este folosită constant pentru a gestiona emoțiile, renunțarea poate necesita strategii noi de adaptare.

Ritualurile zilnice consolidează dependența. Cafeaua, pauzele cu colegii, conversațiile cu prietenii sau momentele de după o sarcină grea fixează reflexul. Simpla vedere a unui pachet de țigări sau mirosul de fum pot declanșa pofta de a fuma.

În România, consumul de tutun și de produse cu nicotină este o problemă importantă de sănătate publică. Tinerii care încep să fumeze devreme riscă să își consolideze dependența la vârsta adultă.

Expunerea prelungită la fumul de tutun afectează sistemul respirator și cardiovascular și crește riscul mai multor tipuri de cancer, de accident vascular cerebral și de boală pulmonară obstructivă cronică.

Efectele îi vizează și pe cei din jur. Fumul de tutun conține substanțe toxice care deteriorează țesuturile, intensifică inflamația și afectează vasele de sânge. Fumatul pasiv crește probabilitatea bolilor de inimă, a accidentului vascular cerebral și a unor tipuri de cancer.

Tratamentul dependenței combină farmacoterapia cu intervenții psihologice și comportamentale. Opțiunile includ terapia de substituție nicotinică, vareniclina și bupropionul, iar șansele de renunțare cresc atunci când pacientul beneficiază de consiliere sau terapie comportamentală, educație și un plan pentru prevenirea recăderilor.

Terapia se alege în funcție de starea de sănătate, nivelul dependenței, încercările anterioare de renunțare și bolile asociate fiecărei persoane. Anumite metode de reducere a riscurilor pot fi luate în considerare cu prudență, sub supravegherea specialiștilor, dar nu ar trebui să înlocuiască metodele dovedite atunci când obiectivul este renunțarea completă la nicotină.

Organizația Mondială a Sănătății arată că toate produsele cu nicotină pot crea dependență și pot avea efecte asupra sănătății. Țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină nu sunt lipsite de risc.

Revenirea la serviciu îți poate schimba rapid starea

Întoarcerea din vacanță poate aduce oboseală, blazare sau tristețe, pe măsură ce reintrăm în ritmul orelor fixe, al ședințelor, e-mailurilor, traficului și termenelor-limită.

Starea nu apare din senin. În concediu, rutina se schimbă: oamenii se culcă și se trezesc la alte ore, au mai puține obligații și petrec mai mult timp făcând activități plăcute. Revenirea este mai dificilă după o perioadă lungă și solicitantă la serviciu sau dacă vacanța nu a oferit odihna necesară.

Contează și volumul de muncă lăsat în urmă. Termenele-limită, conflictele și nemulțumirile existente înaintea concediului pot amplifica disconfortul din primele zile de lucru.

O meta-analiză care a analizat șapte studii a identificat efecte pozitive ale concediului asupra sănătății și stării de bine, însă aceste beneficii au început să dispară după reluarea activității profesionale.

Într-un studiu realizat pe 80 de angajați, participanții au raportat o îmbunătățire a stării de bine în timpul vacanței, însă efectul s-a diminuat relativ rapid după revenirea acasă.

Capacitatea de a te detașa psihic de serviciu contează. Experiențele de relaxare și desprindere de muncă au fost asociate cu o stare mai bună după întoarcere, în timp ce munca în timpul concediului a avut un efect negativ asupra stării de bine ulterioare.

Fenomenul numit „post-vacation blues” apare când comparăm starea din concediu cu felul în care ne simțim acasă și la serviciu. Această comparație poate genera tristețe, dezamăgire sau stres temporar.

Există și conceptul de „leisure sickness”, asociat cu oboseală, dureri de cap, neliniște sau stare de rău în perioadele de relaxare ori în jurul tranziției dintre muncă și timpul liber.

Trecerea directă de la drum la un program plin poate prelungi disconfortul. Este utilă întoarcerea acasă cu o zi înainte de prima zi de muncă, pentru odihnă, reorganizarea programului și rezolvarea lucrurilor administrative.

Păstrarea unor activități plăcute din vacanță, cum ar fi plimbările regulate, lectura sau timpul cu prietenii, poate ușura tranziția. Programarea unei cine, a unei ieșiri sau a unui spectacol în prima săptămână de lucru poate ajuta, de asemenea.

Câteva zile de oboseală sau lipsă de chef nu indică automat o problemă psihologică. Dacă lipsa de energie și motivație persistă și este însoțită de anxietate, tristețe accentuată, probleme de somn, dificultăți importante de concentrare sau pierderea interesului pentru activități plăcute, poate fi utilă o discuție cu un psiholog.

Concediul poate arăta ce lipsește din rutina obișnuită: mai mult somn, mișcare, timp în aer liber, limite mai clare între viața privată și serviciu sau reducerea verificării e-mailurilor.

Citește și: