Ți s-a întâmplat, poate, să cobori din mașină sau să te ridici din pat și să simți că podeaua se mișcă sub tine. În jur, totul pare normal. Așa se manifestă una dintre cele mai înșelătoare forme de migrenă. Se numește migrena vestibulară. Este o afecțiune neurologică. Poate da amețeli puternice și probleme de echilibru. Acestea apar chiar și atunci când durerea de cap lipsește sau nu este intensă.
Un episod poate dura câteva minute sau chiar câteva zile. Pe lângă vertij, pot apărea senzația de instabilitate și tulburări de coordonare. Poți avea impresia de mișcare după o călătorie. Sau poți simți că se clatină podeaua. La acestea se adaugă o sensibilitate accentuată la lumină sau zgomote.
Migrena vestibulară afectează felul în care creierul procesează informațiile legate de echilibru și orientare. Asta explică de ce simptomele nu se opresc la simpla amețeală. În formele severe, condusul, mersul la serviciu sau deplasarea pe jos pot deveni dificile. În formele mai subtile, apar oboseala accentuată, dificultăți de concentrare, senzația de „cap greu” și disconfortul la utilizarea ecranelor, potrivit CSID.
De ce ajunge să fie confundată cu alte probleme
Lipsa unor dureri de cap intense o face ușor de încadrat greșit. Migrena vestibulară este frecvent confundată cu vertijul pozițional paroxistic benign sau boala Ménière. Este confundată și cu inflamațiile urechii interne, afecțiunile coloanei cervicale, tulburările de vedere sau atacurile de panică.
Și anxietatea poate complica tabloul. Vertijul poate provoca teamă și panică. La rândul ei, anxietatea poate amplifica senzația de instabilitate. De aici apare un cerc vicios. Începi să eviți condusul, centrele comerciale aglomerate, spațiile zgomotoase, lumina puternică sau ecranele. Aceste situații devin greu de tolerat.
Ce contează la diagnostic
Diagnosticul nu se pune dintr-un singur simptom. De obicei, el implică excluderea altor cauze posibile. Este nevoie de o examinare neurologică, teste vestibulare și verificarea funcției auditive. Când este necesar, se fac și investigații imagistice, precum RMN sau CT.
Un istoric de migrene, chiar și de acum mulți ani, te poate plasa într-o categorie mai vulnerabilă. La fel, un trecut cu rău de mișcare sau sensibilitate la lumină și zgomote în copilărie sau adolescență poate conta.
Amețeala repetată, dezechilibrul și disconfortul la ecrane nu merită puse automat pe seama stresului. Un consult neurologic, alături de evaluările pentru echilibru și auz, poate scurta drumul până la un diagnostic corect.
