Stresul de la birou poate împinge corpul până la migrene, iar durerea puternică apare uneori exact când presiunea dispare.
Vineri seara, sâmbăta sau chiar în vacanță pot deveni momentele în care apare așa-numita migrenă de relaxare, nu doar zilele cu termene limită, ședințe tensionate și e-mailuri marcate „URGENT”. Corpul tratează presiunea psihologică exact ca pe un pericol iminent și pornește reacția de supraviețuire „luptă sau fugi”, o adaptare evolutivă de sute de mii de ani.
Asta înseamnă că glandele suprarenale eliberează cortizol și adrenalină, ritmul cardiac crește, respirația devine mai superficială, iar musculatura se încordează. La birou, această energie nu se consumă într-o confruntare fizică, așa că rămâne în corp și se transformă în patologie.
Dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog, explică cum se face trecerea de la stres la durere.
„Din punct de vedere neurologic, stresul psihologic susținut acționează ca un declanșator inflamator veritabil. Când suntem stresați, musculatura cervicală, cea a umerilor și a scalpului se contractă susținut. Această tensiune mecanică, suprapusă peste o hiperactivitate a sistemului nervos central, duce la eliberarea unor substanțe proinflamatorii în jurul vaselor de sânge de la nivelul capului. Astfel, ceea ce pornește ca o simplă încordare în fața laptopului se transformă într-o cascadă neurochimică, rezultând acea durere pulsatilă și hipersensibilitate caracteristice migrenei.”
Cu alte cuvinte, dacă simți că te strânge ceafa, umerii sunt rigizi și scalpul pare tensionat după ore lungi în fața laptopului, corpul îți arată deja că a intrat în suprasarcină. Iar, cum relatează CSID, durerile de cap care cedează după o plimbare, odihnă sau hidratare indică, cel mai probabil, o nevoie de pauză de la ecrane.
Cum îți gestionezi durerile de cap legate de stres
Managementul durerilor de cap legate de stres începe chiar la birou, prin crearea unei rutine zilnice cu „ancore” care să transmită creierului un sentiment de siguranță. Dacă durerea se liniștește după o plimbare, puțină odihnă sau apă, merită să iei acest semnal exact așa cum este: corpul îți cere o întrerupere reală, nu încă un task.
Există și situația în care te simți mai rău tocmai după ce ai terminat săptămâna. Dr. Dan Mitrea descrie mecanismul din spatele acestui fenomen cunoscut ca „efectul de recul”.
„Vorbim aici despre efectul de recul sau «migrena de relaxare». În perioadele de stres acut, nivelul ridicat de hormoni menține vasele de sânge într-o stare de constricție și acționează, paradoxal, ca un fel de analgezic natural. În momentul în care stresul dispare brusc, de exemplu, la începutul weekendului, nivelul acestor hormoni se prăbușește. Această fluctuație șochează sistemul vascular, provocând dilatarea rapidă a vaselor de sânge craniene, un fenomen pe care creierul îl traduce prin episoade dureroase severe.”
Când este necesară evaluarea neurologică
Aici merită să fii atentă la frecvență și la felul în care se schimbă durerea. Evaluarea neurologică devine necesară dacă episoadele cresc în intensitate, apar de mai multe ori pe săptămână sau vin împreună cu simptome neurologice atipice, precum tulburări de vedere, ca punctele luminoase și petele oarbe, amorțeli ale feței sau brațelor, stări de confuzie ori dificultăți de vorbire.
