Migrena apare mai des la femeile cu endometrioză. Ce legătură au menstruația și durerea

Publicat: 21 octombrie 2026, 00:45Actualizat: 21 octombrie 2026, 00:45

Imagine ilustrativă – Lyla

Femeile care au atât endometrioză, cât și migrenă descriu adesea dureri mai intense și mai multe simptome decât cele care au una singură dintre afecțiuni. Cele două diagnostice apar împreună mai frecvent în majoritatea cercetărilor analizate într-o revizuire sistematică. În introducerea revizuirii este citată separat o meta-analiză bazată pe 802 articole și peste 287.000 de participanți: raportul cotelor pentru asocierea dintre cele două afecțiuni a fost 1.56, cu un interval de încredere de 95% între 1.21 și 1.90. Această asociere nu demonstrează că una dintre boli o provoacă pe cealaltă.

Analiza disponibilă pe PubMed Central reunește 28 de studii, selectate dintre 638 de înregistrări identificate în PubMed și Embase. Cercetătorii au accesat bazele de date la 27 octombrie 2024 și au urmărit frecvența celor două afecțiuni, tipurile de migrenă, durerea și posibilele explicații biologice și genetice.

Rezultatele trebuie citite cu limitele lor: cercetările diferă prin numărul participantelor, criteriile de diagnostic și populațiile studiate. Unele au folosit endometrioza autodeclarată. În plus, autorii au căutat numai în două baze de date, au inclus exclusiv lucrări în engleză și au evaluat riscul de erori metodologice narativ, fără un instrument standardizat.

Pentru discuția cu medicul, legătura relevantă este suprapunerea simptomelor: durerea de cap, momentul ei în raport cu menstruația și durerea pelvină pot face parte din același istoric medical. Procentele din aceste cercetări descriu grupurile studiate, nu stabilesc un diagnostic individual.

Comparațiile arată o asociere, dar rezultatele nu sunt identice

Endometrioza este o afecțiune inflamatorie în care țesut asemănător endometrului crește în afara cavității uterine și răspunde la schimbările ciclului menstrual. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății reproduse în analiză, afectează până la 10% dintre femeile de vârstă reproductivă, aproximativ 190 de milioane de persoane la nivel mondial.

Leziunile pot fi superficiale, în pelvis, ovariene sau profunde, cu afectarea unor structuri precum vezica și intestinul. Inflamația poate produce cicatrici și aderențe, adică benzi de țesut care unesc structuri între ele. Au fost descrise și leziuni în afara pelvisului.

Migrena se manifestă prin atacuri repetate, de obicei cu durere pulsatilă, pe o parte a capului, moderată sau severă, agravată de activitatea fizică obișnuită. Pot apărea greață și sensibilitate la lumină ori sunete. Un atac durează, în general, 4-72 de ore, dar poate fi mai scurt dacă tratamentul funcționează.

Mai multe cercetări din analiză au comparat direct femeile cu endometrioză cu grupuri fără această afecțiune:

Ferrero și colaboratorii au identificat migrenă la 38.3% dintre femeile cu endometrioză confirmată prin examinarea țesutului, față de 15.1% în grupul de control. Evaluarea durerilor de cap a fost făcută de un neurolog cu experiență în acest domeniu; atât migrena cu aură, cât și cea fără aură au fost mai frecvente.

Studiul populațional Yang a inclus 20.220 de paciente cu endometrioză și 263.767 fără endometrioză, cu vârste între 18 și 51 de ani. Migrena diagnosticată apărea la 4.9%, respectiv 2.9%. Raportul cotelor, o măsură statistică a asocierii, a fost 1.70, cu un interval de încredere de 95% între 1.59 și 1.82.

Karamustafaoglu Balci și colaboratorii au raportat un rezultat pozitiv la evaluarea pentru migrenă la 44.7% dintre femeile cu endometrioză, comparativ cu 26.8% în grupul de control.

Swift și colaboratorii au găsit migrenă la 19.8% dintre femeile cu endometrioză și la 13.2% dintre cele din grupul de comparație.

În studiul Wu, frecvența migrenei a fost de 29.9% la pacientele cu endometrioză, față de 12.1% în grupul de control. Asocierea endometriozei cu adenomioza a fost însoțită de o frecvență mai mare decât endometrioza izolată. În schimb, pentru adenomioza fără endometrioză, valoarea de 9.8% nu a diferit semnificativ de cea din grupul de control.

În cercetarea Sultana, femeile cu endometrioză au avut cote statistice de 5.4 ori mai mari de a avea migrenă decât participantele din grupul de control. Acest rezultat nu reprezintă probabilitatea individuală de îmbolnăvire.

Asocierea a fost cercetată și pornind de la migrenă. Într-un studiu Tietjen, endometrioza era raportată de 30% dintre femeile cu migrenă, față de 4% dintre cele din grupul de control. O altă cercetare a aceluiași grup a găsit endometrioză la 22% dintre participantele cu migrenă și la 9.6% dintre cele fără migrenă.

Există însă un rezultat important care nu susține aceeași diferență. Karp și colaboratorii au studiat femei cu durere pelvină cronică: 81 aveau endometrioză confirmată, iar 27 nu aveau această afecțiune. Frecvența migrenei certe sau posibile de-a lungul vieții a fost de 67% în ambele grupuri. În această populație, endometrioza nu s-a asociat cu o frecvență suplimentară a migrenei.

Și studiile fără un grup de control au găsit valori foarte diferite. Migrena a fost raportată de 24.1% dintre participantele cu endometrioză din cercetarea Flores-Caldera, desfășurată în 23 de țări, și de 21.7% dintre cele 84 de participante din studiul Agarwal. În cercetarea Vannuccini, pe 134 de femei din Italia, frecvența a ajuns la 54%.

Într-o analiză a dosarelor medicale a 4.055 de femei cu endometrioză, Sarria-Santamera și colaboratorii au identificat șase grupuri după afecțiunile asociate. Unul dintre ele era caracterizat prin dureri de cap și migrenă, prezente la 96.4% dintre femeile din acel grup. Procentul descrie categoria respectivă, nu întregul eșantion.

Legătura cu menstruația a fost examinată separat de Pasquini și colaboratorii. Dintre 131 de femei cu endometrioză, 70, adică 53.4%, au primit și diagnosticul de migrenă. În acest subgrup, distribuția a fost următoarea:

45.7% aveau migrenă asociată menstruației, cu atacuri în jurul debutului sângerării, dar și în alte momente ale ciclului;
18.6% aveau migrenă exclusiv menstruală, cu atacuri limitate la perioada debutului menstruației;
35.7% aveau migrenă fără legătură cu menstruația.

Femeile cu ambele diagnostice din acest studiu aveau mai frecvent menstruații dureroase și durere la urinare decât cele cu endometrioză fără migrenă.

O altă cercetare, studiul-pilot Merki-Feld, a găsit migrenă cu aură la 41.5% dintre femeile care aveau și endometrioză. Aura înseamnă simptome complet reversibile, de exemplu vizuale, senzitive sau de vorbire, care se dezvoltă treptat și pot preceda durerea de cap. Studiul a exclus femeile aflate după menopauză și participantele cu endometrioză de cicatrice sau adenomioză.

Distincția dintre migrena cronică și cea episodică aduce alte nuanțe. Potrivit criteriilor reproduse în analiză, forma cronică presupune durere de cap în cel puțin 15 zile pe lună, timp de peste trei luni, dintre care minimum opt zile îndeplinesc criteriile pentru migrenă.

În cercetarea Tietjen, endometrioza a fost identificată la 64% dintre femeile cu migrenă cronică, față de 36% dintre cele cu migrenă episodică. Studiul exploratoriu Spierings și Padamsee, pe 96 de femei cu migrenă, nu a găsit însă o asociere semnificativă statistic între endometrioză și forma cronică sau episodică.

Același studiu exploratoriu a găsit tulburări ale ciclului menstrual la 41.2% dintre participantele cu migrenă cronică, comparativ cu 22.2% dintre cele cu migrenă episodică. Menstruațiile dureroase au fost raportate de 51%, respectiv 28.9%.

Durerea este unul dintre rezultatele care se repetă în cercetări. Maitrot-Mantelet și colaboratorii au observat scoruri mai mari ale durerii pelvine cronice la femeile cu endometrioză și migrenă. Asocierea a fost legată de formele ovariene și profunde ale endometriozei, dar nu de forma peritoneală superficială.

Studiul Neumeier a găsit, la femeile cu ambele afecțiuni, mai frecvent durere la defecație și la urinare, precum și dureri menstruale mai intense încă de la prima menstruație. Într-o cercetare pe adolescente, Miller și colaboratorii au observat că durerea severă asociată migrenei se corela cu o probabilitate statistică mai mare de endometrioză.

În studiul prospectiv Selntigia, grupul cu ambele afecțiuni a avut dureri mai intense la menstruație, contact sexual, defecație și urinare decât grupul cu endometrioză fără migrenă. Comparativ cu femeile care aveau numai migrenă, participantele cu ambele diagnostice au avut mai multe zile de migrenă pe lună, dureri mai intense și un impact mai mare al durerii de cap asupra vieții cotidiene.

Cercetarea a comparat 50 de paciente cu migrenă și endometrioză sau adenomioză cu două grupuri de câte 100 de paciente, unul cu afecțiunile ginecologice fără migrenă și celălalt numai cu migrenă. Includerea adenomiozei contează când interpretezi rezultatele: populația cercetată nu a fost alcătuită exclusiv din femei cu endometrioză.

În analiza Ghiasi, femeile cu durere pelvină au fost împărțite în cinci subgrupuri după intensitatea, frecvența și efectul durerii asupra vieții. Grupul cu cea mai mare frecvență a migrenei și endometriozei avea și cea mai mare varietate de afecțiuni asociate, inclusiv dureri abdominale, dureri de picioare și fibromialgie. Migrena era totuși frecventă în toate subgrupurile cu durere pelvină, nu doar în cele cu mai multe diagnostice de endometrioză.

Autorii discută sensibilizarea centrală ca posibilă explicație: sistemul nervos poate deveni mai sensibil la semnalele dureroase. Inflamația și hormonii sexuali sunt alte mecanisme propuse pentru suprapunerea celor două afecțiuni. Acestea rămân explicații investigate, nu cauze demonstrate ale asocierii.

Cercetările moleculare au găsit și diferențe în proteinele din sânge. Sasamoto și colaboratorii au identificat 27 de proteine corelate pozitiv sau negativ cu migrena la pacientele cu endometrioză și 28 corelate cu durerea aflată la distanță de pelvis.

Un alt studiu a urmărit peptida asociată genei calcitoninei (CGRP), o moleculă implicată în migrenă. Raffaelli și colaboratorii au comparat 31 de femei numai cu migrenă, 30 numai cu endometrioză, 30 cu ambele afecțiuni și 31 de participante sănătoase.

Concentrațiile acestei molecule s-au modificat diferit pe parcursul ciclului menstrual. În timpul menstruației, valorile absolute au fost similare între grupuri. În jurul ovulației, femeile cu ambele diagnostice au avut valori mai mici decât participantele sănătoase. Cercetătorii nu au găsit o corelație semnificativă între concentrațiile măsurate și frecvența durerii provocate de migrenă sau endometrioză.

Există și indicii genetice. Analiza McGrath a evaluat corelația genetică a endometriozei cu 74 de caracteristici și afecțiuni; migrena s-a numărat printre cele 22 cu o corelație pozitivă semnificativă. Pentru migrenă și endometrioză, coeficientul estimat a fost 0.14. Cercetătorii au identificat și o regiune genetică cu indicii privind două variante cauzale distincte pentru cele două boli.

O cercetare mai veche, Nyholt, a inclus 457 de perechi de gemene neidentice și 815 perechi de gemene identice. Corelația genetică estimată între migrenă și endometrioză a fost 0.27. Componenta ereditară comună estimată a fost de 15.37%, iar corelația factorilor de mediu neîmpărtășiți de gemene nu a fost semnificativă statistic. Aceste valori descriu modele genetice la nivel de populație, nu riscul personal exprimat în procente.

Istoricul familial a fost examinat și într-un studiu Metzler, pe 344 de paciente cu endometrioză confirmată prin examinarea țesutului. Dintre ele, 33.4% aveau migrenă în familie, iar 23.8% aveau o rudă de gradul întâi cu migrenă. Ambele afecțiuni erau raportate în familie în 3.5% dintre cazuri.

Antecedentele familiale de endometrioză nu s-au asociat semnificativ cu cele de migrenă. În schimb, istoricul familial de migrenă s-a asociat cu un răspuns mai slab al simptomelor endometriozei la contraceptivele hormonale combinate. Este un rezultat observațional, nu o recomandare de schimbare a tratamentului.

Autorii analizei declară că nu au conflicte de interese și că cercetarea nu a primit finanțare externă. Concluziile lor susțin existența unei asocieri între cele două afecțiuni, cu diferențe între studii și cu nevoia de cercetări suplimentare.

Dacă ai simptome din ambele categorii, informațiile utile în discuția clinică sunt momentul migrenelor față de menstruație, intensitatea durerii pelvine și antecedentele familiale. Analiza subliniază rolul istoricului menstrual și al durerii pelvine cronice în evaluarea suspiciunii de endometrioză.

Citește și: