Un studiu de amploare confirmă că stresul cerebral, dereglările sistemului nervos și inflamaţia sunt legătura biologică dintre suferința psihică și bolile cardiovasculare. Persoanele cu ambele tulburări prezintă cel mai mare risc.
Când problemele emoţionale încep să lase urme în corp
Mulţi oameni care trec prin depresie sau anxietate știu cât de greu este din punct de vedere psihic, dar cercetătorii arată că aceste stări pot avea efecte și asupra inimii. Un studiu amplu realizat de Mass General Brigham arată că riscul de infarct sau accident vascular cerebral ischemic este semnificativ mai mare la cei cu astfel de afecțiuni mintale, mai ales când există factori de risc asociaţi.
Un aspect important este că persoanele care suferă atât de depresie, cât și de anxietate sunt cele mai expuse riscului. Pentru aceste persoane, riscul este cu aproximativ o treime mai mare decât pentru cei care au doar una dintre aceste tulburări. Acest rezultat a rămas valabil chiar și după ce au fost luaţi în calcul factori precum fumatul, diabetul sau nivelul socio-economic, dar și elemente precum tensiune arterială crescută sau modificări ale fluxului sanguin.
RecomandariAdevărul dureros despre sănătatea Anamariei Prodan. Ce a pățit vedeta din cauza stresului
Studiul, publicat în revista Circulation Cardiovascular Imaging, a analizat datele a 85.551 de persoane. Dintre acestea, peste 30.000 aveau depresie, anxietate sau ambele. Datele au fost analizate pe parcursul a aproximativ 3 ani și jumătate, perioadă în care 3.078 participanţi au trecut prin evenimente cardiovasculare majore.
Ce se întâmplă în interiorul organismului când stresul persistă
Până de curând, legătura dintre sănătatea mintală și cea a inimii nu era clară. Acum, cercetarea aduce detalii noi despre ce se petrece în corp. Echipa de specialiști a încercat să clarifice mecanismele biologice care fac legătura între starea psihică și sănătatea inimii, evidențiind rolul sistemului nervos și al inflamaţiei cronice.
Ei au identificat un lanţ de reacţii bine conturat. Persoanele cu depresie sau anxietate prezintă modificări specifice atât la nivelul creierului, cât și în organism. Sunt trei elemente cheie:
RecomandariAlimentele ultraprocesate și o legătură neașteptată cu sănătatea plămânilor
- O activitate crescută a amigdalei, regiunea din creier care gestionează stresul și frica. Când această zonă devine hiperactivă, poate declanșa un răspuns la stres ce implică inclusiv disfuncţie endotelială și modificări ale fluxului sanguin cerebral.
- Sistem nervos în stare de alertă continuă, evidențiat printr-o variabilitate scăzută a ritmului cardiac. Acest lucru arată că sistemul nervos simpatic, responsabil de reacția „luptă sau fugi”, este suprasolicitat, iar circulaţia cerebrală poate fi afectată.
- Inflamaţie cronică, măsurată prin niveluri crescute de proteină C reactivă (CRP) în sânge, un marker cunoscut pentru inflamație și asociat cu producție de specii reactive de oxigen (ROS).
Semnele din creier și sânge care nu pot fi ignorate
Aceste trei modificări sunt interconectate. Activitatea crescută a amigdalei menține organismul într-o stare de stres continuu, iar sistemul nervos reacționează ca și cum pericolul ar fi permanent. Acest lucru duce la creșterea pulsului și a tensiunii arteriale, iar pe termen lung poate afecta vasele de sânge și inima, favorizând stresul oxidativ și inflamaţia vasculară.
În plus, inflamaţia cronică poate deteriora pereţii vaselor de sânge și accelera declanșarea bolilor de inimă. Astfel, stresul psihic nu rămâne doar la nivel mental, ci are efecte directe asupra sănătăţii organismului, inclusiv asupra funcţiei cognitive.
Cum ajunge stresul să apese pe butoanele inimii
Autorii studiului descriu acest proces ca pe un lanţ biologic: stresul emoțional prelungit duce la hiperactivitatea amigdalei, care transmite semnale constante către corp, menţinând sistemul nervos într-o stare de alertă. Aceasta duce la creșterea pulsului și a tensiunii arteriale, solicitând excesiv inima și vasele de sânge și favorizând apariţia aterosclerozei.
RecomandariFibromul uterin ar putea ascunde o legătură neașteptată cu sănătatea inimii
De asemenea, stresul cronic stimulează eliberarea de substanțe inflamatorii, inclusiv proteina C reactivă. Inflamaţia cronică afectează vasele de sânge și favorizează apariţia cheagurilor sau a plăcilor de ateroscleroză, iar stresul cronic poate agrava leziunea cerebrală ischemică.
Prin urmare, depresia și anxietatea nu sunt doar probleme psihice, ci pot contribui la apariţia bolilor de inimă prin aceste mecanisme fizice. Studiul confirmă că aceste afecțiuni cresc riscurile pentru sănătatea cardiovasculară și pot induce stres nitrosativ la nivel celular.
Chiar dacă studiul este observaţional și nu stabilește o relaţie directă de cauzalitate, rezultatele subliniază importanța recunoașterii tulburărilor psihice ca factori de risc pentru inimă și creier.
Ce pot face cei afectați pentru a-și proteja inima
Aceste descoperiri aduc o imagine mai clară asupra modului în care sănătatea mintală și cea a inimii sunt legate. Autorii subliniază că este important să tratăm depresia și anxietatea cu seriozitate atunci când evaluăm riscul cardiac, inclusiv în cadrul consultaţiilor la Facultatea de Medicină sau la alte instituții medicale relevante.
Cercetătorii de la Mass General Brigham analizează deja dacă anumite intervenţii pot reduce riscul cardiovascular. Printre acestea se numără terapii pentru gestionarea stresului, cum ar fi meditaţia sau terapia cognitiv-comportamentală, medicamente antiinflamatoare sau schimbări importante în stilul de viață. Aceste intervenţii pot contribui la reducerea stresului cronic și la normalizarea funcţiei sistemului nervos.
Scopul este să se vadă dacă aceste măsuri pot normaliza activitatea amigdalei, funcția sistemului nervos și nivelul inflamaţiei observate în studiu. Astfel, riscul de boli cardiovasculare ar putea scădea la persoanele cu tulburări psihice, iar integrarea sănătății mintale în evaluarea riscului cardiac ar putea deveni o strategie terapeutică esenţială.
Autorii concluzionează: „Noile date oferă o imagine biologică mai clară asupra modului în care stresul emoţional influențează sănătatea cardiovasculară şi evidenţiază importanţa integrării sănătăţii mintale în evaluarea riscului cardiac.” Cu alte cuvinte, pentru a avea o inimă sănătoasă, trebuie să avem grijă și de sănătatea mintală.
Pe viitor, este posibil ca evaluarea riscului cardiac să includă și aspecte legate de sănătatea psihică, iar pacienţii să fie încurajați să caute sprijin nu doar pentru inimă, ci și pentru minte, pentru a preveni atât afecțiunile cardiovasculare, cât și eventualele leziuni neuronale asociate stresului.
