La aproape o treime dintre nașterile din România, mamele nu au făcut controale în sarcină

Publicat: 6 octombrie 2026, 15:25Actualizat: 6 octombrie 2026, 15:25

Aproape una din trei nașteri în România are loc fără ca mama să fi avut vreun control prenatal, adică un control medical în timpul sarcinii, avertizează Salvați Copiii România. În comunitățile defavorizate sprijinite prin programul „Primul pas spre sănătate”, 98% dintre gravidele beneficiare au avut cel puțin un control sau o investigație prenatală. Rezultatul privește participantele la program, nu toate gravidele din țară.

Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom au prezentat marți, 6 octombrie 2026, evaluarea ediției a treia a programului „Primul pas spre sănătate”, potrivit Știri pe surse. Această ediție, desfășurată între aprilie 2025 și martie 2026, a vizat 61 de cabinete; cifra de 62 privește ediția a patra. Raportul urmărește accesul la servicii, activitatea medicilor și experiența pacientelor, combinând date cantitative cu informații administrative furnizate de cabinetele participante.

Pentru femeile din aceste comunități, investigațiile aproape de casă au însemnat și mai puține drumuri: 67% dintre participantele la cercetare nu au mai avut nevoie să apeleze la alte unități medicale pentru servicii similare.

Evaluarea arată ce servicii au primit beneficiarele și cum au accesat informațiile despre sănătate:

Consultații la medicul de familie au primit 96% dintre beneficiare.
Analize de sânge au făcut 72%.
Serviciile primite nu le-au costat nimic, au spus 80% dintre respondente.
Medicul de familie este sursa principală de informații despre sănătate în sarcină și după naștere pentru 92% dintre beneficiare.

În această ediție au fost echipate 61 de cabinete de medicină de familie din 25 de județe. Ele deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide.

În cabinete au ajuns ecografe și electrocardiografe, dar și defibrilatoare automate, aparate de măsurare a tensiunii arteriale, pulsoximetre și dopplere fetale. Dintre medicii care au răspuns evaluării, 64% spun că au extins monitorizarea prenatală, iar 71% au remarcat o pondere mai mare a consultațiilor preventive în propria activitate.

„Intervenția a fost orientată către familii care cumulează mai mulți factori de vulnerabilitate: participare redusă pe piața muncii, dependență economică ridicată, venituri modeste raportate la dimensiunea gospodăriei și responsabilitatea îngrijirii unui număr mare de copii mici”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.

Adolescentele însărcinate ajung cu dificultate la controalele recomandate

În privința gravidelor minore din comunitățile beneficiare, numai 3% dintre medicii care au răspuns cred că acestea merg la toate controalele recomandate. Încă 15% apreciază că adolescentele ajung la cele mai multe dintre ele. Sunt estimări ale medicilor, nu date despre câte adolescente au fost consultate.

Medicii au identificat patru bariere în accesul acestora la monitorizarea sarcinii:

Nivelul scăzut de educație pentru sănătate.
Condițiile socio-economice precare.
Lipsa sprijinului familial.
Lipsa informării.

Organizațiile semnalează decalajul dintre sat și oraș în accesul la îngrijiri medicale, prevenție și urmărirea sarcinii. Datele INS citate în comunicat arată că, în 2025, la 1.000 de născuți-vii au fost 6,2 decese infantile în mediul rural și 4,8 în cel urban.

Programul a intrat în 2026 în ediția a patra, cu 62 de cabinete incluse. Bilanțul celor patru ediții este de 223 de cabinete dotate, care au primit în total 2.020 de echipamente medicale.