Un comitet consultativ american a votat să înceteze recomandarea vaccinării universale a nou-născuţilor împotriva hepatitei B, schimbând o politică de peste trei decenii. Decizia a stârnit reacţii puternice din partea asociaţiilor medicale.
Cuprins
O decizie recentă legată de vaccinarea copiilor a fost luată în Statele Unite și are efect direct asupra nou-născuților. Un grup de experți desemnaţi de autorități a modificat o politică considerată esenţială pentru sănătatea publică. lată ce s-a schimbat și de ce această hotărâre a stârnit dezbateri intense în rândul medicilor și al societăţii.
Ce s-a schimbat în protocolul de vaccinare
Comitetul Consultativ pentru Practicile de Imunizare (ACIP), care consiliază autorităţile federale din domeniul sănătăţii, a votat recent să nu mai recomande vaccinarea obligatorie împotriva hepatitei B pentru toţi nou-născuţii. Decizia a fost luată cu opt voturi pentru și trei împotrivă.
Conform noii politici, prima doză de vaccin împotriva hepatitei B, care era administrată de obicei în primele ore după naștere, nu va mai fi recomandată automat bebelușilor ale căror mame au fost testate negativ pentru virus. Vaccinul rămâne însă recomandat pentru copiii născuţi din mame infectate sau cu statut necunoscut. Această schimbare afectează direct calendarul naţional de vaccinare din SUA, modificând o practică existentă încă din 1991.
Astfel, se renunţă la o măsură aplicată constant în SUA din 1991. Vaccinarea universală la naștere a contribuit semnificativ la reducerea cazurilor de hepatită B la tineri, fiind considerată una dintre cele mai eficiente politici de sănătate publică pentru prevenirea bolilor infecțioase la copii.
Unii membri ai comitetului susțin că această modificare apropie SUA de modelul altor țări dezvoltate, cum ar fi Franța, unde nu se recomandă vaccinarea universală la naștere dacă mama nu este infectată cu virusul hepatitei B. Totodată, se invocă diferenţe între sistemele de servicii medicale, subliniind că accesul la testare și îngrijire este mai facil în Europa decât în SUA.
Totuși, această argumentaţie a fost contestată de specialiști, care atrag atenţia că în SUA nu toate mamele sunt testate corect, iar rezultatele analizelor pot fi uneori eronate. De asemenea, există riscul ca unele cazuri de hepatită B să fie ratate, mai ales în familiile cu acces limitat la serviciile medicale.
Reacţii aprinse din lumea medicală
Decizia comitetului ACIP a fost întâmpinată cu îngrijorare și critici din partea principalelor asociaţii medicale din SUA. Acestea consideră măsura nejustificată și riscantă pentru sănătatea publică, având potenţialul de a crește riscul reapariţiei unor boli infecțioase prevenibile.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizaţii avertizează că această schimbare va duce la creșterea numărului de cazuri de hepatită B la sugari și copii. „Acest lucru va determina o creștere a infecțiilor cu hepatita B la sugari și la copii” , a declarat Susan Kressly, președinta AAP.
Specialiștii atrag atenția asupra a două probleme importante. În primul rând, testarea mamelor nu este întotdeauna completă sau corectă în SUA, iar unele rezultate pot fi greșite. În al doilea rând, virusul poate fi transmis nou-născutului nu doar de la mamă, ci și de la alte persoane infectate din familie sau din apropiere, prin contact cu sânge sau fluide corporale. În contextul actual, scăderea ratelor de vaccinare ar putea duce la o vulnerabilitate crescută a copiilor față de hepatita B și alte boli infecțioase.
Dr. Cody Meissner, unul dintre membrii comitetului care au votat împotrivă, a încercat să îi convingă pe ceilalţi să păstreze recomandarea existentă. El a avertizat: „Prin modificarea formulării acestei recomandări, facem rău” .
Cine ia deciziile în comitet
Au apărut critici și legate de componenţa actuală a comitetului ACIP. Mai mulți membri sunt cunoscuți pentru poziţii sceptice față de vaccinuri sau pentru răspândirea unor informaţii controversate. Președintele comitetului este Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru opiniile sale anti-vaccinare și pentru faptul că a influențat recent recomandarea vaccinului ROR și a altor vaccinuri obligatorii.
Această situație ridică semne de întrebare privind expertiza și obiectivitatea deciziilor luate. Comitetul a mai schimbat recent recomandările privind vaccinurile COVID-19 și rujeolei, contrar poziției oamenilor de știință și a comunităţii medicale americane.
Riscuri și îngrijorări pentru viitor
Hepatita B este o infecţie virală gravă care afectează ficatul și poate duce la boli cronice, ciroză sau cancer hepatic. Transmiterea de la mamă la nou-născut în timpul nașterii rămâne una dintre principalele căi de infectare, iar sugarii infectați au un risc crescut de a dezvolta forme cronice ale bolii. Vaccinarea la naștere împotriva hepatitei B este susținută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii și de majoritatea experților în sănătate publică.
Recomandarea de vaccinare universală la naștere a avut un rol esenţial în scăderea cazurilor de hepatită B la copii. Eliminarea acestei politici face ca protecția să depindă de testarea corectă a mamelor și de administrarea ulterioară a vaccinului, pași care pot fi omişi sau realizați incorect. În plus, există riscul ca unele familii să nu aibă acces la vaccinuri opţionale sau să nu fie informate corect despre beneficiile vaccinării.
_
Comunitatea medicală din SUA se teme că această decizie, alături de alte modificări recente ale ACIP, va afecta încrederea publicului în vaccinuri. Iniţiativa comitetului de a revizui întregul calendar naţional de vaccinare pentru copii și compoziţia vaccinurilor provoacă deja îngrijorare în rândul medicilor și al familiilor.
Specialiștii avertizează că politicile care răspândesc temeri nefondate despre vaccinuri, în linie cu discursul ministrului Sănătăţii și al președintelui ACIP, pot duce la scăderea ratelor de vaccinare. Aceste rate au scăzut deja după pandemie, ceea ce ridică semne de întrebare privind viitorul sănătăţii publice în SUA.
Există temeri că astfel de decizii pot duce la reapariţia unor boli infecțioase ce pot fi prevenite prin vaccinare. Se menţionează că rujeola a provocat decese în SUA în 2025, pentru prima dată după mai multe decenii. Mulţi medici cred că modificările decise de ACIP cresc riscul unor noi epidemii și pot avea consecințe grave asupra sănătăţii copiilor.
Ce urmează după această hotărâre
Decizia comitetului ACIP urmează să fie analizată și cel mai probabil va fi adoptată oficial de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Departamentul de Sănătate al SUA. Aceasta va duce la implementarea noii politici în practică, modificând calendarul de vaccinare pentru nou-născuţi.
Asociaţiile medicale și-au exprimat ferm opoziția și este de așteptat să încerce să influenţeze decizia sau să o modifice. Nu este exclus ca disputa să ajungă și în mediul politic sau chiar în instanță, având în vedere impactul major asupra sănătăţii publice și a protecţiei copiilor.
Viitorul protecţiei copiilor americani împotriva hepatitei B și a altor boli prevenibile prin vaccinare devine mai incert. Monitorizarea atentă a ratelor de infectare și de vaccinare în următorii ani va fi esenţială pentru a evalua impactul real al acestei schimbări. Comunitatea medicală internaţională urmărește cu atenţie evoluţiile din SUA și efectele asupra sănătăţii publice la nivel global.
