Ce este nou și ce nu s-a schimbat în epidemia de Ebola din Congo
Până de curând, în această epidemie din Republica Democrată Congo, nu exista niciun vaccin aprobat pentru tulpina Bundibugyo.
Potrivit Mediafax. Universitatea Oxford intră astfel într-o etapă nouă, într-un moment în care numărul cazurilor a crescut rapid, de la pragul de 2.000 depășit pe 15 iulie, la 3.075 de cazuri confirmate de autoritățile congoleze. Există, așadar, un pas concret spre un vaccin, dar el este încă în faza de testare, deci nu influențează imediat situația de pe teren.
Presiunea pe sistemul medical din Congo
Între timp, personalul medical din estul Republicii Democrate Congo lucrează într-o epidemie care afectează o zonă deja instabilă. Aproape 90% dintre cazuri sunt concentrate în provincia Ituri din nord-estul țării, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda, iar virusul s-a extins în total în cinci provincii. Aceasta pune mai multă presiune pe transportul probelor, pe confirmarea rapidă a cazurilor și pe accesul echipelor medicale în locuri greu de atins.
Problema nu este doar medicală. Grevele unor angajați din sistemul sanitar, care protestează pentru neplata salariilor, încetinesc eforturile de control. Într-o epidemie în care fiecare zi contează, orice blocaj poate însemna întârzieri la testare, izolare și urmărirea contactelor.
„În multe cazuri, comunitatea umanitară vrea să ajute, dar adevărata provocare este să ajungi acolo.”
Același lucru se observă și în munca de laborator, fără de care numărul real al cazurilor nu poate fi urmărit corect.
„Transportăm mostre pentru testare în laborator pentru a asigura că trasabilitatea poate continua.”
Autoritățile congoleze spun că evoluția epidemiei este urmărită mai precis acum, datorită unei îmbunătățiri a metodelor de detectare și confirmare a cazurilor. Este un detaliu important: o supraveghere mai bună poate însemna că focarul este văzut mai clar decât în etapele anterioare.
De ce este acest focar urmărit cu atenție
Ebola se transmite prin contact direct cu fluidele corporale și provoacă febră hemoragică. În ultimii 50 de ani, boala a cauzat peste 15.000 de decese în Africa. Iar actuala epidemie este a 17-a declarată în Republica Democrată Congo, un semn al experienței dure a țării cu acest tip de criză.
Comparativ cu cea mai gravă epidemie de Ebola din Republica Democrată Congo, cea din 2018-2020, bilanțul de acum este încă mai mic ca număr total de cazuri, 3.075 față de circa 3.500. Dar precedentul rămâne serios: atunci au murit aproximativ 2.300 de oameni, ceea ce a însemnat o rată a mortalității de aproape 66%.
Tocmai de aceea contează că vaccinul anunțat de Universitatea Oxford a fost dezvoltat special pentru tulpina Bundibugyo, pentru care nu există momentan un vaccin sau tratament aprobat. În paralel, alte vaccinuri și două tratamente experimentale sunt în curs de dezvoltare pentru a intra în faza studiilor clinice. Aceasta aduce speranță, dar nu și un calendar clar pentru folosirea lor pe scară largă.
Pentru oricine se îngrijorează de siguranța globală, este limpede că astfel de epidemii nu se opresc doar printr-un anunț de laborator. Controlul lor depinde de factori concreți: dacă probele ajung la timp, dacă personalul medical poate lucra și dacă focarele sunt depistate repede, mai ales într-o provincie de graniță precum Ituri.
