Poate suna ciudat, dar vasele de croazieră de lux au devenit puncte fierbinți pentru vânzarea de genți vintage. La bordul navei Arvia, de exemplu, se vând la prețuri bune genți Chanel Flaps, Louis Vuitton Speedys și piese clasice Hermes, toate second-hand și autentificate. Unii pasageri, conform unui specialist de la Cunard, își rezervă călătoria special pentru a prinde o geantă de lux la prețuri tax-free, cu proveniență verificată de retaileri precum Harding+.
Dar fenomenul este mult mai amplu decât comerțul de pe puntea unui vapor.
O piață de 367 de miliarde de dolari
La o privire mai atentă, se observă o schimbare majoră pe uscat. Piața second-hand este pe cale să explodeze, estimările arătând că va atinge o valoare de 367 de miliarde de dolari până în 2029. Nu e doar o presupunere, cifrele concrete susțin această tendință. Datele de la The RealReal arată că valoarea unei genți Louis Vuitton Speedy a crescut cu 13% din 2021, în timp ce un Hermes Birkin valorează cu 15% mai mult în același interval.
Cifrele vorbesc de la sine.
Iar pe platforma Vinted, produsele Louis Vuitton se vând extrem de rapid, ceea ce demonstrează lichiditatea pieței. Hainele și accesoriile nu mai sunt simple obiecte de status, ci active care se mișcă suficient de repede pentru a crea o economie în sine. Economia Vintage a devenit o realitate.
Hainele, o nouă clasă de active
Acum câțiva ani, ideea de „rochii ca o clasă de active”, o expresie folosită de Eshita Kabra Davies, fondatoarea platformei de închirieri By Rotation, părea cel mult inteligentă, dar greu de înțeles pentru publicul larg. Stai puțin, cum adică haina devine un activ? Ei bine, comunitatea By Rotation a demonstrat exact acest lucru: hainele nu mai sunt posesii statice, ci pot fi monetizate în mod repetat prin închiriere și, ulterior, vândute atunci când interesul pentru ele scade.
Prin închiriere, revânzare și recontextualizare, articolele vestimentare se transformă în active culturale lichide.
De la lux la Zara
Și logica aceasta nu se aplică doar produselor scumpe. S-a extins și în piața de mijloc. Revânzarea produselor Zara este un semnal clar. În prezent, pe Vinted sunt listate peste 61 de milioane de articole Zara. Pe de o parte, cifra este alarmantă. De ce produc atât de mult, pe bune? Pe de altă parte, este un miracol tehnologic că toate aceste produse nu devin un talcioc online, ci își găsesc o a doua viață vizibilă încă din momentul achiziției.
Un sacou Zara de 59,99 de lire, un palton COS sau o rochie Rixo vin acum cu o rută viitoare implicită, fie că e vorba de închiriere, o donație-credit pe thrift+ sau chiar serviciile de second-hand oferite de Zara.
Marii jucători intră în joc
Numai că acum, brandurile însele s-au prins de mișcare. Ani la rând au luptat împotriva revânzării, pentru că însemna pierderea controlului asupra prețurilor, prezentării și datelor despre clienți. Jucătorii inteligenți au realizat însă că marja de profit nu stă doar în crearea produsului, ci și în deținerea celui de-al doilea și al treilea ciclu de monetizare. Așa au apărut programe precum Worn Wear de la Patagonia, Levi’s SecondHand, Like New de la lululemon, Repeat de la Ganni, COS Restore sau Dr Marten’s Repeat.
Companii precum Trove oferă sistemul din spate (un fel de motor tehnic) care le permite brandurilor să răscumpere propriile articole uzate, să le autentifice și să le revândă altor clienți. Cifrele de la ThredUp arată că 32% dintre cumpărători au achiziționat direct de la un brand în 2024, în timp ce 47% spun că un credit de trade-in îi face mai dispuși să încerce un brand pentru prima dată.
Mai mult decât un trend
Și, până la urmă, e și o chestiune de responsabilitate. Sistemul liniar actual, „Iei-Faci-Arunci” (Take-Make-Waste), este cel mai mare dușman al biosferei. Puțin peste jumătate din toate hainele cumpărate anul acesta vor ajunge la gunoi în mai puțin de douăsprezece luni.
Dar jocul se schimbă. Închirierea ne-a adus modelul „Cumpără-Poartă-Revinde-Primește Credit-Repetă”. Acum, economia vintage, cu tehnologia sa sofisticată și implicarea brandurilor, ne duce și mai departe. Ne apropiem de un ciclu complet: „Redescoperă-repară-refolosește-revinde-repetă”. Iar asta nu e doar o veste bună pentru planetă, ci și pentru garderobele noastre.
