În rafturile cu deserturi, sosuri, produse de panificație sau alternative vegetale la lactate, eticheta a devenit locul unde se vede cel mai clar schimbarea: în Uniunea Europeană, dioxidul de titan (E171) nu mai este folosit în alimente din 2022, iar cercetătorii urmăresc tot mai atent și alți aditivi din produsele ultraprocesate, pe fondul creșterii diagnosticelor de cancer colorectal la persoane tinere.

Carnea procesată, legătură directă cu riscul de cancer

Potrivit CSID. Carnea procesată, adică mezelurile, baconul, șunca și cârnații, este deja în zona cu dovezi ferme: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o clasifică drept carcinogen de grup 1, existând suficiente dovezi că poate cauza cancer la oameni. Mecanismul menționat este formarea de compuși N-nitrozo din nitrați și nitriți. Dacă ai în frigider astfel de produse pentru mesele rapide din timpul săptămânii, aici este primul loc concret unde merită să tai din frecvență.

Creșterea cazurilor de cancer colorectal la persoane tinere i-a făcut pe cercetători să se uite mai atent la alimentație, iar consumul ridicat de produse ultraprocesate este una dintre ipotezele investigate. În această categorie intră mezeluri, produse de patiserie ambalate, cereale îndulcite, gustări sărate, deserturi și multe produse gata preparate, adică exact alimentele care adună de obicei mult zahăr, sare, grăsimi și o listă lungă de aditivi.

alimente ultraprocesate, imagine 2

Aditivii și îndulcitorii artificiali sub lupă

Aici apare diferența importantă pe care merită să o știi, fără panică inutilă: pentru mulți aditivi, dovezile directe la oameni sunt încă insuficiente, dar cercetarea merge mai departe. Emulsificatori precum carboximetilceluloza (E466) și polisorbatul 80 (E433), întâlniți în deserturi, sosuri, produse de panificație, băuturi sau alternative vegetale la lactate, sunt investigați pentru potențialul de a modifica microbiomul intestinal și de a afecta bariera protectoare a intestinului, conform studiilor experimentale.

Și îndulcitorii artificiali, precum aspartam, acesulfam-K, zaharină și sucraloză, sunt analizați pentru posibile efecte asupra microbiomului intestinal și metabolismului. Legătura directă este însă mai greu de stabilit, pentru că la consumatori intervin și alți factori de risc preexistenți. Cu alte cuvinte, dacă bei sau mănânci frecvent produse „fără zahăr”, nu înseamnă automat că ai un pericol clar dovedit din acest motiv singur, dar înseamnă că eticheta chiar contează.

Interzicerea E171 în Uniunea Europeană a venit după ce autoritățile europene au considerat că nu poate fi exclusă o preocupare legată de potențialul său genotoxic. Rezultatele studiilor pe animale au limite când sunt extrapolate la oameni, dar decizia arată direcția în care se uită reglementatorii când apar semne de întrebare serioase. Iar asta se vede deja și în piață: unele companii își simplifică rețetele, cum a anunțat WK Kellogg Co despre cerealele sale, răspunzând cererii consumatorilor pentru alimente cu ingrediente mai ușor de înțeles.

Dacă vrei un criteriu simplu pentru cumpărăturile de mâine, specialiștii recomandă reducerea consumului de alimente ultraprocesate și mutarea meselor spre alimente cât mai puțin procesate: legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și surse de proteine neprocesate. Nu este genul de schimbare „totul sau nimic”. În practică, înseamnă să lași mai rar în coș mezelurile, deserturile ambalate sau cerealele foarte îndulcite și să verifici mai atent etichetele produselor pe care le cumperi des pentru casă.

Citește și: