Dacă te-ai întrebat dacă ai fi putut preveni „dinții cretoși” ai copilului tău, răspunsul este nu. Un studiu australian recent arată că hipomineralizarea molarilor incisivi, numită și MIH, nu are o legătură semnificativă cu inflamația sistemică din copilăria timpurie.
Părinților li se schimbă direct un lucru important: ideea că această problemă ar apărea din „obiceiuri proaste” nu se susține aici. MIH este o afecțiune de dezvoltare, iar dinții afectați sunt „construiți” așa de la început, asemănător unei alunițe, nu ca o carie care apare prin erodarea produsă de bacterii.
Faptul contează cu atât mai mult cu cât MIH nu este rară. Aproximativ 1 din 7 copii australieni dezvoltă această afecțiune, în care smalțul se formează cu prea puține minerale și rămâne mai moale, mai slab.
Concret, semnele apar de obicei la primii molari permanenți și la dinții din față, între cinci și șapte ani. Pentru o familie, asta înseamnă că sensibilitatea sau aspectul neobișnuit al unor dinți noi nu merită pus automat pe seama îngrijirii greșite, ci observat atent și dus în discuția cu medicul dentist.
Impactul major al MIH asupra copiilor
Impactul nu e deloc mic în viața de zi cu zi. Copiii cu MIH ajung să aibă aproape de cinci ori mai multe tratamente dentare până la vârsta de 18 ani decât cei fără această afecțiune, iar injecțiile anestezice pentru lucrările dentare tind să fie mai puțin eficiente pe acești dinți. Asta explică de ce vizitele la stomatolog pot fi mai dificile și de ce copilul are nevoie și de mai multă susținere emoțională, nu doar de tratament.
Cercetarea a fost publicată în „Journal of Dental Research” și a urmărit aproape 500 de copii din „Barwon Infant Study”. Au fost măsurați doi markeri de inflamație în cinci momente cheie ale dezvoltării dinților: la 28 de săptămâni de sarcină, la naștere, la 6 luni, la 12 luni și la patru ani. Rezultatul, cum relatează Medical Xpress, a fost că nu există o legătură semnificativă între inflamația timpurie și riscul de a dezvolta MIH.
Cum să abordezi „dinții cretoși” acasă
Dacă vezi la copil molari permanenți sau dinți din față cu smalț care pare mai fragil, mai moale sau diferit, cel mai util este să privești problema ca pe una de dezvoltare, nu ca pe o vină. În practică, asta te ajută să schimbi și tonul acasă: copilul nu este de vină, iar eticheta de „dinți slabi pentru că nu s-a îngrijit” nu are loc aici.
Și mai e un motiv pentru care merită să iei în serios semnele devreme: MIH poate aduce durere, sensibilitate și multe intervenții dentare de-a lungul copilăriei. Cum afectează tocmai primii molari permanenți și dinții din față între cinci și șapte ani, exact atunci merită urmărite atent schimbările de smalț și discutate cât mai repede la control.
