Descoperire revoluționară: creierul ar putea trata diabetul! Un hormon cunoscut mai ales pentru rolul său în reglarea apetitului ar putea rescrie complet tratamentele pentru diabetul zaharat de tip 1. Leptina, substanță produsă de celulele adipoase, arată un potențial terapeutic neașteptat în normalizarea glicemiei – chiar și în absența insulinei. Cercetătorii americani pun în lumină o nouă direcție promițătoare: intervenția directă asupra creierului.
Încă din 2011, specialiștii de la UW Medicine au observat că leptina poate preveni o complicație severă a diabetului – cetoacidoza diabetică (DKA) – fără ajutorul insulinei. Recent, o analiză publicată în Journal of Clinical Investigation detaliază mecanismul prin care leptina acționează direct asupra creierului, influențând nivelurile de glucoză și cetone din sânge.
Cetoacidoza diabetică apare când lipsa insulinei determină organismul să consume grăsimi pentru energie, ducând la acumularea periculoasă de acizi cetonici și glucoză. Până acum, tratamentul clasic implica administrarea de insulină. Însă noile date arată că, în lipsa acesteia, creierul devine principalul responsabil pentru declanșarea dezechilibrului.
RecomandăriParazitul din creierul a miliarde de oameni nu e latent. O descoperire rescrie totul„Creierul primeşte semnalul că organismul nu mai are combustibil, chiar dacă nu este aşa. Această informaţie este transmisă parţial de un nivel scăzut în sânge al hormonului leptină”, a explicat dr. Michael Schwartz, coordonatorul studiului.
Leptina, odată ajunsă la hipotalamus – regiunea cerebrală care controlează foamea și metabolismul –, oprește semnalele care stimulează mobilizarea resurselor energetice, menținând astfel un echilibru metabolic chiar și în lipsa insulinei.
Echipa condusă de dr. Schwartz a testat leptina pe rozătoare cu diabet de tip 1. Inițial, administrarea hormonului nu a avut efecte vizibile. Dar la patru zile de la injectarea leptinei în creier, cercetătorii au fost surprinși: nivelurile glicemiei și cetonelor s-au stabilizat complet.
RecomandăriO descoperire promițătoare schimbă perspectiva tratamentului pentru cancerul pulmonar„Cred că cel mai uimitor lucru a fost că glicemia nu doar a scăzut, ci s-a stabilizat. Chiar dacă încercam să o creştem sau să o scădem, ea revenea singură la un nivel normal. Aceste reacţii sugerează că, în lipsa insulinei, creierul poate menţine totuşi un nivel normal al glicemiei”, a declarat dr. Schwartz.
La acel moment, comunitatea științifică a tratat cu scepticism această observație. Dar, odată cu analiza recentă, mecanismul prin care leptina influențează răspunsul metabolic al creierului este mult mai clar.
„Acum înţelegem mult mai bine un rezultat care a fost în mare parte ignorat de comunitatea ştiinţifică atunci când a fost raportat prima dată în 2011”, adaugă specialistul.
RecomandăriDescoperire care schimbă tratamentul pentru cancerul de sân avansatPornind de la aceste rezultate promițătoare, echipa de cercetători de la UW Medicine intenționează să solicite aprobarea FDA pentru demararea studiilor clinice pe oameni. Dacă efectele observate la animale se vor confirma și în cazul pacienților umani, vorbim despre o adevărată revoluție în tratarea diabetului zaharat de tip 1.
„Descoperirea insulinei acum 104 ani este una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului trecut, dar aceasta este următoarea etapă. Ar putea fi o cale mai bună”, a declarat dr. Irl Hirsch, coautor al studiului și el însuși pacient cu diabet tip 1.
Hirsch subliniază povara zilnică pe care o presupune administrarea insulinei și monitorizarea glicemiei. O terapie care ar permite controlul glicemiei fără injecții ar schimba radical viața milioanelor de pacienți din întreaga lume.
„Cred că, dacă am putea trata diabetul zaharat de tip 1 fără injecţii zilnice cu insulină şi fără monitorizarea constantă a glicemiei, ar fi cel mai bun lucru posibil”, afirmă dr. Hirsch.
În esență, dacă semnalele din creier care provoacă producția de glucoză și cetone pot fi oprite sau reglate, atunci se poate preveni apariția hiperglicemiei și a complicațiilor severe, chiar și în absența insulinei.
„Această descoperire pune sub semnul întrebării ideea veche, acceptată de zeci de ani, că doar lipsa insulinei provoacă cetoacidoza diabetică, şi arată că şi creierul contribuie semnificativ la dezechilibrul glicemiei – adică la faptul că nivelul zahărului din sânge scapă de sub control – ceea ce îl transformă într-o potenţială nouă ţintă pentru tratamentele viitoare”, conchide dr. Schwartz.
Sursa: Aici
