Poți lua în calcul plecarea chiar și atunci când ai un salariu bun, stabilitate, colegi cu care te înțelegi și un manager decent. Potrivit Psychologies, un loc de muncă poate fi bun, dar să nu se mai potrivească etapei în care te afli.

Asta nu înseamnă neapărat că există un mediu toxic, epuizare sau lipsă de perspective. Uneori, jobul îți folosește competențele, dar nu te mai ajută să te dezvolți. Ai devenit bună la ceea ce faci, iar siguranța transformă zilele în rutină previzibilă. Lucrurile pe care ți le doreai acum zece sau cincisprezece ani pot să nu mai răspundă întrebărilor tale de astăzi.

La începutul carierei, întrebările sunt legate de găsirea unui loc de muncă bun, de câștiguri, avansare și stabilitate. Mai târziu, pot apărea întrebări despre dezvoltare, libertate și locul pe care îl ocupă munca în restul vieții.

Confortul nu înseamnă întotdeauna potrivire

Confortul vine din familiaritate: cunoști oamenii, regulile și așteptările, știi cum se rezolvă problemele și te descurci bine. Potrivirea presupune o întrebare diferită: mai vrei aceeași viață profesională?

O carieră poate să fi fost alegerea potrivită pentru o anumită versiune a ta și să nu mai fie alegerea potrivită pentru următorii zece ani. Recunoașterea acestei schimbări nu anulează ceea ce ai construit până acum.

Dacă ai fost apreciată și ai avut stabilitate, poți confunda recunoștința cu obligația de a rămâne. Ideea poate fi formulată astfel: „Recunoștința nu este un contract pe viață.”

Un job bun poate fi mai greu de părăsit decât unul evident rău. Când există o criză, aceasta împinge spre schimbare; când lucrurile sunt acceptabile, decizia poate fi amânată până anul viitor, până la finalul unui proiect sau până la o posibilă promovare.

Nu trebuie să pleci de la ceva rău. Uneori vrei să mergi spre ceva care ți se potrivește mai bine acum.

O alternativă nouă trebuie analizată fără idealizare

Teama că vei pleca și vei descoperi că îți era mai bine înainte este firească. Compari un mediu cunoscut, pe care îl poți evalua în detaliu, cu o variantă despre care știi încă puține. La jobul actual știi ce te enervează, dar știi și câtă libertate ai, cine te ajută și cum arată o săptămână dificilă.

Dacă alternativa este o carieră într-o instituție europeană, apar și alte necunoscute: schimbarea sistemului și a regulilor, o posibilă mutare și reorganizarea vieții personale. Nu contează doar atribuțiile postului sau salariul.

Oportunitatea nouă nu este automat mai bună doar pentru că este nouă, iar prestigiul unei instituții nu compensează automat ceea ce ai putea pierde. Analiza lucidă nu înseamnă să ceri viitorului garanții pe care nu le-ai cerut niciodată locului actual de muncă.

Nu trebuie să fii nefericită, să ajungi la burnout sau să ai un conflict major la serviciu pentru a lua în calcul schimbarea. După ce te informezi și compari alternativa, poți decide inclusiv să rămâi. Diferența este că rămânerea devine o alegere conștientă, nu doar rezultatul inerției.

Întrebarea se poate schimba odată cu etapa profesională

O carieră potrivită pentru tine în urmă cu zece sau cincisprezece ani poate să nu mai răspundă întrebărilor pe care le ai acum. Faptul că îți pui cariera sub semnul întrebării tocmai când ai ajuns într-un punct bun nu înseamnă că trebuie să negi valoarea anilor de până atunci.

Ideea poate fi formulată astfel: „A fost bine pentru mine. Poate încă este bine. Dar vreau să aflu dacă există ceva care mi se potrivește mai bine acum.”, se arată în Revista PSYCHOLOGIES Romania, în articolul „Am un job bun. Atunci de ce mă gândesc să plec?”

Dacă ideea plecării revine, poți porni de la întrebarea dacă, în situația în care nimic nu s-ar schimba în următorii cinci ani, ai fi mulțumit să trăiești în continuare această viață profesională, potrivit Revista PSYCHOLOGIES Romania.

Răspunsul nu obligă la o demisie. Poate ajuta însă la separarea unei nemulțumiri temporare de întrebarea dacă direcția profesională mai este potrivită pentru etapa actuală.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră