Între 2013 și 2018, lansările de cosmetice vegane au explodat cu 175% la nivel global, transformând stilul de viață bazat pe plante într-un adevărat fenomen. Acum, însă, lucrurile stau complet diferit. Branduri mari se luptă pentru supraviețuire, iar unele, precum Bite Beauty, chiar au tras obloanele în 2022, la doar un an după ce au eliminat complet ingredientele de origine animală. Chiar și Milk Makeup, un brand 100% vegan din 2018, se confruntă cu vânzări în cădere liberă.
Performanta invinge principiile
Se pare că, în ultimul timp, clienții pun mai mult preț pe eficiența unui produs decât pe impactul său asupra mediului. Un exemplu perfect este Glossier. La începutul lui 2023, brandul a reformulat celebrul său balsam, Balm Dotcom, pentru a fi vegan, înlocuind ceara de albine și lanolina cu ingrediente sintetice. Într-un an, fanii au depus atât de multe plângeri încât, în primăvara lui 2024, compania a readus pe rafturi formula originală, non-vegană.
O poveste similară s-a petrecut și la The Body Shop. În 2021, compania a promis o gamă de produse complet vegană până la finalul lui 2023, un obiectiv pe care l-a și atins. Numai că, de atunci, a reintrodus în tăcere produse non-vegane. Într-o declarație pentru The Vegan Society din august 2025, compania a recunoscut că a readus o selecție de produse ca răspuns la plângerile clienților: „Feedback-ul a inclus faptul că eliminarea ingredientelor non-vegane, precum ceara de albine și mierea, a afectat bucuria clienților noștri de a folosi unele dintre produsele noastre.”
Consumatorii nu mai au rabdare
Ce s-a schimbat, de fapt? De ce nu mai pare să intereseze pe nimeni dacă în fardul de ochi se găsesc insecte zdrobite sau în șampon copite de vacă măcinate? Chimistul în cosmetică Amanda Lam descrie acest trend ca pe o mișcare de pendul. „Pur și simplu nu știu dacă vegan mai este o prioritate de top pentru consumatori”, explică ea.
Iar clienții pot sesiza diferența atunci când produsele lor preferate sunt reformulate pentru a fi vegane, pentru că, într-adevăr, performanța lor se schimbă. „Este greu să reproduci natura, indiferent dacă provine de la un animal sau de la o plantă”, adaugă Lam. „Poți obține aceeași textură și aspect ca lanolina, de exemplu, dar s-ar putea să nu ai aceeași capacitate de întindere, s-ar putea să nu ai același punct de topire.”
Revanșa ingredientelor de origine animala
Pe de altă parte, ingredientele de origine animală au devenit ele însele un trend, înregistrând o creștere notabilă de la an la an, conform raportului de tendințe Spate pentru 2026. Probabil ai auzit deja vedete și influenceri lăudând magia PDRN-ului, un ingredient derivat din ADN de somon. În mod similar, seul de vită, proteina din carapace de homar, mierea, colagenul (care provine de obicei din oase de porc, vacă sau pește) și colostrul (primul lapte produs de o vacă după naștere) sunt din nou în centrul atenției, deși eficacitatea unora este… să-i spunem, discutabilă.
Politica si portofelul dicteaza trendul
Toată această schimbare de paradigmă pare să aibă rădăcini adânci. „Se pare că există doi vinovați principali pentru asta: conservatorismul și economia.” În timpul pandemiei, figuri politice de dreapta, precum Robert F. Kennedy Jr., au semănat neîncredere în masă față de știință și instituțiile medicale. Odată cu începerea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, Kennedy a devenit secretar al Departamentului de Sănătate și a reimaginat piramida alimentară guvernamentală pentru a prioritiza consumul de carne. În acest nou curent, un stil de viață bazat pe plante a devenit „woke”.
Pe lângă o aparentă creștere a curentului „anti-woke”, nu putem uita de costul vieții, aflat într-o continuă ascensiune. Prețurile la alimente și utilități au crescut constant în ultimii patru ani, dar salariile nu au ținut pasul. Și, deși veganismul nu este neapărat mai scump, poate necesita mai mult timp și efort. Devine logic ca oamenii să aleagă calea cu cea mai mică rezistență atunci când resursele lor sunt limitate.
Dincolo de cifre, consumatorii par să-și dorească în continuare branduri care le reflectă valorile morale. Dintre cei 15.000 de oameni chestionați la nivel global de Edelman, 84% au spus că trebuie să împărtășească valori comune cu un brand pentru a-l folosi. Aceiași consumatori caută mărci care sunt cruelty-free (nu testează pe animale) și relevante cultural. Doar că veganismul pare să-și piardă din valoarea de principiu pentru mulți. Poate că pendulul se va balansa înapoi, dar, după cum arată lucrurile, „virtutea este un lucru dificil de transformat în marfă.”
