Telefon mobil pe o masă – Imagine ilustrativă – Lyla
Înainte să accepți o întâlnire cu cineva cunoscut pe o aplicație de dating, poți verifica fotografiile și identitatea declarată fără să oferi imediat numărul de telefon, date personale sau bani. Verificarea profilului, limitele în conversație și păstrarea mesajelor suspecte sunt pași concreți pentru situații diferite, de la o identitate inventată până la comunicări care îți provoacă teamă.
Verifică fotografiile și informațiile din profil
Un profil fals poate folosi imagini furate de pe rețele sociale, fotografii modificate sau imagini din colecții publice. O profesie prestigioasă și fotografiile atrăgătoare nu confirmă identitatea persoanei cu care vorbești.
Începe cu aceste verificări:
- Salvează o captură a fotografiei și caut-o prin TinEye sau prin căutarea inversă de imagini Google. Poți descoperi dacă aceeași imagine apare pe alte site-uri ori în reviste.
- Caută împreună numele, profesia și localitatea declarate. Google și LinkedIn te pot ajuta să compari informațiile din conversație cu cele publice, inclusiv legătura pretinsă cu un angajator.
- Ghidul Aura recomandă să configurezi profilul Bumble pentru a solicita verificarea fotografiei persoanelor cu care intri în contact. Procedura presupune fotografierea în poziții cerute de aplicație. Este un indiciu util, nu o garanție că persoana merită încredere.
Propune și un apel video. Refuzurile repetate ori anulările în ultimul moment, explicate de fiecare dată printr-o urgență, cer prudență. Uneori, aceeași urgență este folosită ulterior pentru a cere bani.
Nici acceptarea apelului nu dovedește că interlocutorul este de încredere. O imagine neclară poate împiedica verificarea identității. Observă și eventualele diferențe mari dintre felul în care vorbește și felul în care scrie.
Fii atentă dacă evită întrebări simple despre orașul în care spune că locuiește sau despre locurile unde a trăit. Munca în străinătate și misiunile militare sunt explicații folosite și în fraude pentru a justifica imposibilitatea unei întâlniri. Luate separat, asemenea împrejurări nu dovedesc o înșelăciune.
Păstrează conversația în aplicație și limitează detaliile personale
Nu te grăbi să muți discuția pe WhatsApp, Telegram sau alt serviciu înaintea primei întâlniri. În fraudele romantice, mutarea rapidă poate urmări scoaterea conversației din aplicație înainte ca profilul să fie raportat și închis. Cererea de a schimba platforma nu dovedește, singură, o fraudă.
Amână divulgarea numărului de telefon și a adresei de e-mail. Aura avertizează că aceste date pot fi folosite în alte tentative de înșelăciune, inclusiv mesaje de phishing, care încearcă să te convingă să dezvălui date ori informații de acces, sau în preluarea numărului prin schimbarea cartelei SIM (SIM swap). Dacă alegi să vorbești pe Telegram, poți folosi doar numele de utilizator, fără să transmiți numărul de telefon.
Observă cât de reciprocă este conversația. Cineva care cere multe informații despre tine, dar evită să spună lucruri despre sine, poate strânge detalii pentru a adapta o înșelăciune. Întrebările despre primul animal de companie sau primul serviciu pot urmări răspunsuri folosite la verificarea conturilor.
Declarațiile de dragoste după numai câteva zile pot fi o tactică de obținere rapidă a încrederii, cunoscută drept love bombing. Cere timp și nu răspunde cu declarații pe care nu le simți. Presiunea de a decide repede și nerăbdarea față de limitele tale sunt semnale de prudență.
Limbajul oferă alte indicii: dacă persoana pretinde că vorbește nativ engleza, dar mesajele sunt frecvent incoerente, identitatea declarată merită verificată. Unele profiluri false folosesc texte generate automat.
Nu transforma conversația într-un transfer de bani
Nu trimite bani sau cadouri unei persoane pe care o cunoști exclusiv online. O solicitare poate fi prezentată drept urgență medicală, cheltuială pentru îngrijirea unui copil, călătorie blocată sau imposibilitate de acces la contul bancar. Alteori, banii sunt ceruți pentru o vizită care nu mai are loc.
Refuză și rolul de intermediar: să primești bani pentru a-i transfera altcuiva poate însemna implicarea într-o schemă de spălare de bani. O altă variantă presupune o plată fictivă către tine, urmată de cererea unei rambursări din banii tăi.
În conversațiile de dating, urmărește aceste șase tipuri de solicitări:
- Investiții în criptomonede. Platformele false pot afișa câștiguri inventate și pot permite inițial o retragere mică, pentru a încuraja depuneri mai mari. Ulterior, retragerea este blocată sau condiționată de taxe suplimentare. Nu accepta recomandări de investiții de la cineva pe care nu îl cunoști personal și în care nu ai încredere.
- Accesarea unor linkuri suspecte. Pagini care imită servicii cunoscute, inclusiv Bumble, pot cere datele contului sau pot declanșa descărcarea unor programe dăunătoare. Nu deschide linkuri primite de la contacte în care nu ai încredere.
- Trimiterea de fotografii ori videoclipuri intime. Acestea pot deveni instrumente de șantaj, prin amenințarea cu publicarea sau trimiterea lor către cunoscuții tăi. Nu transmite conținut pe care nu ai vrea să îl vadă alte persoane.
- Accesarea reclamelor trimise automat. Unele profiluri sunt administrate de programe care răspund cu reclame și direcționează conversația spre site-uri dubioase, unde poate exista conținut dăunător.
- Ajutor financiar urgent. Promisiunea că suma va fi restituită nu verifică povestea și nu justifică un transfer către cineva cunoscut doar prin mesaje.
- Transmiterea codurilor de autentificare în doi pași. Nu comunica aceste coduri, nici dacă interlocutorul spune că îl ajuți să intre în propriul cont. Ele pot permite accesul la contul tău de dating, e-mail sau rețea socială.
Dacă suspectezi o fraudă, păstrează conversația și securizează conturile
Fă capturi ale mesajelor, oprește comunicarea și folosește funcția Bumble de raportare și blocare a profilului, report and block. Notează ce informații personale ai transmis, pentru a identifica datele și conturile care pot fi expuse.
Dacă ai făcut o plată, contactează banca, serviciul de transfer sau platforma prin care ai trimis banii și solicită încercarea anulării tranzacției. Recuperarea nu este garantată.
Verifică dispozitivele cu un program antivirus. După ce te asiguri că nu sunt compromise, schimbă parolele conturilor și folosește pentru fiecare o parolă distinctă. Urmărește tranzacțiile din conturile bancare pentru a identifica operațiuni suspecte.
Mesajele care provoacă teamă pot intra în sfera hărțuirii
Potrivit relatării Digi24 din 5 februarie 2014, hărțuirea era inclusă între infracțiunile împotriva libertății persoanei, alături de privarea ilegală de libertate, amenințare și șantaj. Codul anterior sancționa doar hărțuirea sexuală.
Definiția hărțuirii din Codul penal este: „fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere”.
Pentru această faptă, pedeapsa indicată este închisoarea între trei și șase luni sau amenda. Apelurile și comunicările la distanță au un regim distinct: dacă provoacă teamă prin conținut ori frecvență, pedeapsa prevăzută este între o lună și trei luni de închisoare sau amendă, cu condiția ca fapta să nu reprezinte o infracțiune mai gravă.
După cum explică AvocatNet, amenda prevăzută de articolul 208 este penală, nu contravențională. Pentru hărțuire, punerea în mișcare a acțiunii penale depinde de plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Ciprian Ciucu anunță recrutarea administratorilor pentru cinci companii municipale din București
Dolce SportSimona Radiș reclamă prime neplătite pentru 2025 și 2026. Statul invocă lipsa banilor, spune campioana
GetPonyFIAT Multiplay transformă mașina de familie într-un pick-up, deocamdată doar ca prototip
Bravonet„La bola negra” intră în cinematografele americane cu un pronostic de zece nominalizări la Oscar
Revista IoanaUn lot de parizer a fost retras după testul cu aproximativ 1% ADN de porc, deși eticheta indica 50% porc
FinanciarulCitizen Lab spune că reclame infectau fără clic dispozitive de la NATO, UE și Al Jazeera
