Cum rămâi informată fără să te copleșească știrile despre scumpiri și război. Regula celor două site-uri

Publicat: 7 octombrie 2026, 12:44Actualizat: 7 octombrie 2026, 12:44

Poți pune limite consumului de știri și conversațiilor apăsătoare, păstrând loc în zi pentru somn, mișcare și oamenii apropiați. Când războiul din vecinătate, scumpirile, criza climatică și incertitudinea politică îți cer atenția, munca, facturile, copiii și relația de cuplu continuă să aibă nevoie de tine.

Informațiile au fost relatate de Maszol. Într-un interviu acordat publicației Maszol, Vitus Bulbuk Emese, psihologă din Cluj-Napoca, amintește că energia unei persoane este limitată, iar ziua are 24 de ore. De aceea, recomandă să gestionezi conștient timpul pe care îl acorzi informațiilor. Primul pas propus de ea privește chiar felul în care alegi ce urmărești.

Stabilește o limită pentru sursele de știri

Pentru momentele în care treci de la o pagină de știri la alta, psihologa propune o regulă concretă: „Trebuie să delimitez lucrurile asupra cărora am influență, ceea ce pot controla. Trebuie să stabilesc limite, altfel totul se revarsă, simțim neputință, ceea ce produce și mai multă anxietate. Un truc: aleg două portaluri de știri și pe acelea le urmăresc. Pe al treilea nu mai dau clic; mă obișnuiesc cu această regulă”, explică Vitus Bulbuk Emese.

Această limită păstrează informarea în viața de zi cu zi. Psihologa spune că și necunoașterea lucrurilor care se întâmplă poate produce incertitudine. Recomandarea ei este să alegi conștient informațiile pe care le lași să intre în viața ta, fără să te deconectezi complet de ceea ce se petrece în jur.

Contează și ce însoțește faptele. În explicația ei, o parte din anxietate vine din cantitatea de informații și din prezentările senzaționaliste care urmăresc să obțină aprecieri. Scumpirile și războiul sunt probleme reale; formulările care le însoțesc pot adăuga tensiune peste dificultățile deja resimțite.

Căutarea repetată a unei explicații liniștitoare te poate duce tocmai spre alte titluri alarmante. Psihologa descrie astfel un cerc în care cauți răspunsuri la gândurile anxioase, dar întâlnești noi motive de îngrijorare, fără timp să procesezi ceea ce ai citit.

E o diferență față de ritmul ziarului tipărit: informațiile rămâneau aceleași dacă îl deschideai dimineața sau după-amiaza. Pe telefon, actualizările vin minut de minut. Vitus Bulbuk Emese dă exemplele verificării ecranului imediat după trezire sau chiar în timpul așteptării la semafor.

Accesul imediat la evenimente îndepărtate face mai greu de simțit granița dintre propria viață și ceea ce se întâmplă altora, explică ea. În plus, creierul acordă mai multă atenție pericolelor și informațiilor negative. Psihologa observă că deprinderile de filtrare formate înaintea mediului digital nu mai sunt suficiente, iar generațiile crescute cu acesta nu au primit întotdeauna instrumentele necesare pentru a selecta informația.

Revino la activitățile pe care le poți face în ziua ta

Când problemele lumii ajung să îți ocupe gândurile, recomandarea psihologei este să îți readuci atenția spre viața imediată: „Trebuie să găsim acel nucleu sigur în care putem sta cu ambele picioare pe pământ. Nu este sarcina noastră să salvăm întreaga lume. Dacă vrem, putem să ne plimbăm virtual toată ziua prin Luvru, dar este mai util să revenim la propria realitate și să ieșim la o plimbare de o jumătate de oră. Să ne trăim propria viață și să simțim că putem face ceva”, spune ea.

Vitus Bulbuk Emese pune accent pe un ritm zilnic previzibil, prin care poți recâștiga sentimentul de control asupra propriei vieți și a emoțiilor. Pentru această rutină, recomandă trei repere:

Acordă atenție somnului.
Păstrează grija pentru o alimentație potrivită.
Fă zilnic o jumătate de oră de mișcare.

Psihologa observă că asemenea gesturi pot părea prea mici în comparație cu problemele globale. Valoarea pe care le-o atribuie ține de predictibilitatea zilei și de posibilitatea de a acționa în propria viață, acolo unde poți influența efectiv ceea ce se întâmplă.

Pune limite și conversațiilor care te încarcă

Limitele sunt necesare și atunci când o cunoștință își revarsă constant plângerile și neliniștile asupra ta. Pentru această situație, psihologa propune o formulare directă: „Îi spun: iartă-mă, nu mă pot ocupa de asta acum. Accept tensiunea că s-ar putea supăra pe mine, în loc să preiau anxietatea și să o duc acasă. Mai ales dacă simt că oricum nu pot ajuta”, adaugă aceasta.

Stresul acumulat poate ajunge în relațiile apropiate. Vitus Bulbuk Emese explică faptul că anxietatea se poate exprima prin furie sau prin mai puțină empatie față de persoane care nu au provocat-o. Tensiunea poate fi descărcată și asupra copilului, care poate deveni, la rândul lui, anxios.

Ea observă că, pentru generațiile tinere, anxietatea legată de climă, de bani sau de război a devenit o experiență despre care se vorbește explicit. Când amenințările par fără limite și greu de cuprins, poate crește și sentimentul de neputință în fața lor.

Păstrează întâlnirile cu oamenii apropiați

Izolarea este una dintre consecințele anxietății asupra cărora avertizează psihologa. Retragerea și singurătatea pot afecta mai departe sănătatea mintală, motiv pentru care recomandă să păstrezi contactul direct cu prietenii.

Exemplele ei sunt accesibile: să suni un prieten, să ieșiți la o înghețată sau să îl inviți la un ceai. Puteți asculta muzică ori să stați împreună privind pe fereastră. Psihologa spune că o conversație de o jumătate de oră sau zece minute în care te oprești și simți căldura soarelui pot îmbunătăți dispoziția.

Implicarea în comunitatea apropiată poate contracara și sentimentul că nu poți schimba nimic. Vitus Bulbuk Emese folosește exemplul propriului cerc de 50-60 de persoane, în care spune că se poate orienta, poate contribui și își poate folosi capacitățile. Ea amintește ajutorul oferit de organizațiile civice la începutul războiului din Ucraina ca exemplu de acțiune concretă.

În explicația ei, stabilitatea construită în viața proprie poate influența familia și, mai departe, comunitatea apropiată. Atunci când anxietatea se manifestă prin probleme de somn, tulburări alimentare sau deteriorarea relațiilor, psihologa recomandă să ceri ajutorul unui specialist.