Cătălin Copăescu cere îngrijire de durată pentru obezitate, cu medicamente și chirurgie după nevoile pacientului

Publicat: 26 octombrie 2026, 18:49Actualizat: 26 octombrie 2026, 18:49

Până în 2030, numărul românilor care trăiesc cu suprapondere și obezitate va ajunge la 11 milioane, a avertizat prof. dr. Cătălin Copăescu, chirurg bariatric și director medical al Ponderas Academic Hospital. Potrivit unei relatări publicate de Libertatea, la conferința de presă organizată de spitalul din Rețeaua de sănătate Regina Maria și compania Eli Lilly, medicii au cerut ca pacienții să primească îngrijire de la mai multe specialități, cu monitorizare de durată.

Despre relația dintre operație și tratamentul medicamentos, Copăescu a spus: „Nu există o competiție între bisturiu și pastilă.”

Propunerea înaintată de medic autorităților este formarea unei comisii de specialiști, numită comisie metabolică. Aceasta ar stabili, pentru fiecare pacient, rolul intervenției nutriționale, al medicamentelor și al chirurgiei robotice sau endoscopice. Opțiunile ar putea fi folosite și împreună, într-un parcurs asemănător celui decis de comisiile medicale pentru pacienții cu cancer.

Schimbarea stilului de viață face parte din această abordare, alături de terapiile medicamentoase moderne și de intervențiile chirurgicale. Alegerea traseului medical ar reveni echipei care evaluează pacientul.

În privința duratei îngrijirii, chirurgul a explicat: „Obezitatea nu se vindecă definitiv, ci se ține sub control pe viață. Dacă întrerupi suportul medical, greutatea revine.”

Un caz prezentat la conferință a fost cel al unui pacient de 22 de ani, care cântărea 220 de kilograme. Era imobilizat la pat și avea mai multe boli asociate. Prima etapă a constat în două luni de tratament medicamentos intensiv, în care a pierdut 40 de kilograme, înainte de pregătirea pentru operație. După un an, ajunsese la 100 de kilograme și își recuperase complet mobilitatea.

Copăescu a criticat recomandarea de a trimite pacientul acasă doar cu îndemnul de a reduce mâncarea și de a face mai multă mișcare: „Această boală nu are legătură cu voința. A pedepsi pacientul și a-l invita să facă ceea ce el nu poate este o greșeală”, a subliniat medicul.

El a explicat că semnalele care produc senzația de sațietate sunt dereglate în această afecțiune. Foamea implică interacțiuni între creier, intestin și hormoni, un mecanism complex pe care medicina continuă să îl înțeleagă.

Chirurgul a cerut și renunțarea la etichetele discriminatorii, inclusiv în spitale, folosind formularea: „Sunt persoane care trăiesc cu obezitate.”

Amploarea problemei apare în cercetarea efectuată în 2024, în România, de Societatea Română de Chirurgie Metabolică:

În grupa de vârstă 10-75 de ani, 6 din 10 români sunt supraponderali; obezitatea clinică afectează 23% din populație.

Aproape 3 milioane de persoane au complicații severe legate de excesul ponderal. Sunt menționate diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, problemele respiratorii și articulare, precum și un risc crescut pentru 13 tipuri de cancer.

La copiii și adolescenții de 10-18 ani, problemele de greutate afectează 32%. Jumătate dintre aceștia, adică 16% din această grupă de vârstă, trăiesc cu obezitate.

Îngrijirea structurată, oferită de specialiști, ajunge la mai puțin de 2% dintre persoanele afectate.

Separat, Copăescu a vorbit despre aproximativ 100.000 de pacienți aflați în tratament pentru obezitate, raportat la un grup de peste 4 milioane de persoane.

Pacienții suportă integral cheltuielile pentru tratamentul obezității

În România, medicamentele și operațiile pentru obezitate sunt plătite integral de pacienți. Afecțiunea a fost recunoscută oficial drept boală cu doi ani în urmă, în urma presiunii directivelor Uniunii Europene, însă administrativ continuă să fie încadrată ca factor de risc.

Pentru multe familii, accesul la îngrijire se oprește la bani. Studiul din 2024 arată că 88% dintre familiile în care există o persoană cu obezitate și complicații au, împreună, venituri sub 10.000 de lei pe lună.

La nivel național, obezitatea generează anual cheltuieli directe și indirecte estimate la 2,5 miliarde de euro. Suma include absențele de la serviciu și reducerea productivității.

Copăescu estimează că banii investiți într-o operație pot fi recuperați prin reducerea complicațiilor în aproximativ 5-6 ani. Pentru tratamentul medicamentos, intervalul indicat de el este de circa 3-4 ani, după care sistemul public ar înregistra economii. Medicul a spus că a prezentat autorităților aceste argumente, împreună cu beneficiul unor ani de viață fără suferință.

El a invocat exemplul Poloniei, unde, potrivit explicației sale, taxele aplicate băuturilor cu zahăr finanțează tratarea obezității. Distribuția menționată de chirurg este de 95% pentru medicamente și 5% pentru chirurgie.

Fady Chreih, directorul general al Rețelei de sănătate Regina Maria, a susținut la aceeași conferință că problema finanțării ține și de distribuirea fondurilor. Potrivit lui, cheltuielile pentru sănătate au trecut de 1.000 de euro pentru fiecare locuitor, iar bugetul total se mărește anual, fără ca nemulțumirea pacienților să scadă.

În opinia sa, finanțarea spitalelor de stat nu este însoțită de cerințe de eficiență sau performanță. Chreih a cerut ca fondurile să urmeze pacientul, fie că acesta alege îngrijirea publică, fie pe cea privată. A amintit că, de 20 de ani, se discută despre mutarea accentului financiar de la internări către prevenție și servicii fără spitalizare.

Referindu-se la decontarea chirurgiei complexe în general, Chreih a comparat aproximativ 5.000 de euro rambursați în Germania cu o operație similară în România. Pentru aceasta din urmă, a indicat un cost de aproximativ 3.000-3.500 de euro și o decontare de circa 1.000 de euro din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). El a susținut că aparatura de ultimă generație și energia au costuri comparabile cu cele din Germania sau chiar mai mari.

Sebastian Iovan, director general al Eli Lilly, a prezentat la conferință patru direcții ale colaborării cu Regina Maria pentru a facilita accesul la servicii. Parteneriatul vizează atât pacienții, cât și pregătirea profesioniștilor și dezvoltarea infrastructurii medicale:

Evenimente și cursuri prin care profesioniștii din sănătate să își îmbunătățească informațiile despre obezitate.

Centre dedicate, cu un parcurs care să includă evaluarea, diagnosticul, recomandările individuale și urmărirea medicală pe termen lung.

Informarea pacienților și facilitarea programărilor.

Sesiuni de educație medicală și evaluarea indicelui de masă corporală, un indicator al greutății raportate la înălțime, pentru angajații companiilor cliente.

Chreih a precizat că evaluările și educația medicală sunt planificate inclusiv în fabrici, unde rețeaua oferă servicii pentru sute de mii de angajați din sectorul productiv.