Când calmantele pentru migrenă se apropie de 10 zile pe lună, e timpul să discuți prevenția cu neurologul

Publicat: 6 octombrie 2026, 08:08Actualizat: 6 octombrie 2026, 08:08

Dacă iei calmante pentru migrenă și te apropii de 10 zile de utilizare pe lună, este momentul să discuți cu neurologul despre un tratament preventiv. Dr. Mirela Tărăbuță recomandă evidența zilelor cu medicamente, deoarece folosirea lor frecventă poate întreține durerile, în loc să rămână doar o soluție pentru crize.

Mai mult de 10-15 zile pe lună cu analgezice, timp de câteva luni, pot duce la cefalee prin abuz de medicație, avertizează medicul.
După 50 de ani, o durere de cap apărută pentru prima dată trebuie investigată.
După 40 de ani, o aură apărută pentru prima dată necesită o atenție deosebită la evaluare; aceeași precauție se aplică persoanelor cu factori de risc cardiovasculari.
Pe parcursul a 20-30 de minute se pot dezvolta treptat manifestările vizuale ale aurei, precum o pată oarbă care se extinde în câmpul vizual.
Peste 15 zile de durere pe lună este pragul menționat de medic pentru pacienții cu migrenă cronică la care toxina botulinică reprezintă o opțiune preventivă.

Presiunea pe ambele părți ale capului diferă de durerea migrenoasă

Cefaleea înseamnă durere de cap. Dr. Mirela Tărăbuță spune că aceasta se numără printre cele mai frecvente motive de prezentare la neurolog și că întâlnește săptămânal cel puțin un pacient cu această problemă.

În forma tensională, cea mai comună dintre cefaleele primare enumerate de medic, durerea seamănă cu o strângere în jurul capului, potrivit Tion. Este de obicei ușoară sau moderată și permite continuarea activităților.

Migrena are, în schimb, un caracter pulsatil: durerea se simte ca niște bătăi, este mai intensă și apare adesea pe o singură parte. Poate fi însoțită de greață, uneori de vărsături, și de sensibilitate accentuată la lumină și zgomot. Apare frecvent nevoia de retragere într-un spațiu întunecos și liniștit.

Aceste repere ajută la diferențiere, dar diagnosticul ține și de momentul debutului, durata episoadelor și frecvența cu care revin, explică medicul.

Debutul brusc și simptomele asociate pot cere evaluare urgentă

Dr. Mirela Tărăbuță indică următoarele situații în care durerea nu trebuie tratată doar cu un calmant:

Durerea apare brusc și ajunge la intensitatea maximă în câteva secunde sau minute. Poate indica o hemoragie subarahnoidiană, o sângerare în spațiul din jurul creierului, și reprezintă o urgență medicală.
Durerea este însoțită de febră și de înțepenirea cefei. Asocierea poate indica meningită și cere evaluare rapidă.
Apar tulburări de vedere care persistă, slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, confuzie sau convulsii. Evaluarea trebuie făcută într-un serviciu de urgență.
La o persoană cu migrene cunoscute, durerea își schimbă brusc tiparul. Schimbarea trebuie investigată.

Unele dureri reprezintă boala în sine, fiind numite cefalee primare. Pe lângă forma tensională și migrenă, medicul enumeră formele mai rare: cefaleea cluster, cefaleea trigeminală și cea asociată activității sexuale.

Alteori, durerea este secundară, adică apare din cauza unei alte probleme. Printre cauzele enumerate se află afecțiunile vaselor cerebrale sau cervicale, traumatismele capului ori gâtului, presiunea prea mare sau prea mică în interiorul craniului, tumorile și infecțiile.

Lista include și abuzul de medicamente sau alcool ori sevrajul acestora, hipertensiunea arterială, oxigenarea insuficientă a creierului, excesul de dioxid de carbon, bolile psihiatrice și afecțiunile sinusurilor, ochilor, urechilor, nasului, dinților sau gâtului.

O aură nouă trebuie evaluată chiar dacă simptomele dispar

Aura înseamnă simptome neurologice temporare care apar înaintea durerii sau chiar la începutul ei. Cel mai frecvent sunt vizuale: lumini pâlpâitoare, zigzaguri luminoase ori o zonă în care vederea lipsește.

Medicul mai enumeră tulburări de limbaj, parestezii, adică furnicături sau amorțeli, deficit motor, adică slăbiciune musculară, somnolență, iritabilitate, euforie și stare depresivă.

În aura migrenoasă, manifestările se instalează treptat și sunt complet reversibile. Totuși, ele pot fi confundate cu un accident vascular cerebral, mai ales la primul episod. De aceea, orice aură nouă necesită evaluare atentă pentru excluderea altor cauze, subliniază dr. Mirela Tărăbuță.

Calmantele luate frecvent pot întreține durerea

În cefaleea prin abuz de medicație, numită și cefalee de rebound, durerea reapare după ce efectul medicamentului dispare. Urmează o nouă administrare, iar ciclul se poate repeta până când durerea devine aproape zilnică și mai greu de tratat decât migrena inițială, explică medicul.

Dr. Mirela Tărăbuță consideră automedicația cu analgezice cumpărate din farmacie, continuată ani întregi fără consult, una dintre greșelile pe care le întâlnește frecvent. Dacă durerile îți afectează viața de zi cu zi și ai nevoie des de calmante, recomandarea ei este consultul neurologic.

Tratamentul crizei și prevenția au roluri diferite

Posibilitățile de tratament și prevenție s-au extins în ultimii 10-15 ani, iar alegerea poate fi adaptată mai bine fiecărui pacient, spune medicul. Variantele pe care le enumeră sunt opțiuni de discutat la consultație, în cadrul unui tratament individualizat.

Pentru formele ușoare, dr. Mirela Tărăbuță menționează paracetamolul, acidul acetilsalicilic, metamizolul sodic în combinație cu cafeină și antiinflamatoarele nesteroidiene. Pentru formele medii indică triptanii, medicamente pentru criza migrenoasă care funcționează bine când sunt luate la debutul simptomelor.

Pentru formele severe, medicul enumeră tartratul de ergotamină sau dihidroergotamina.

În prevenție, anticorpii monoclonali anti-CGRP sunt administrați prin injecții sub piele, lunar sau la trei luni. Medicul îi menționează ca opțiune pentru pacienții cu migrenă cronică la care tratamentele clasice nu au funcționat.

Pe lângă medicație, abordarea poate include terapia cognitiv-comportamentală, care lucrează asupra gândurilor și comportamentelor, dispozitive de neuromodulare, care modifică activitatea nervoasă, ajustarea stilului de viață, acupunctura și masajul.

Pentru mulți pacienți, migrena rămâne o afecțiune cronică. Obiectivul este reducerea frecvenței și intensității atacurilor. Potrivit medicului, un tratament preventiv bine ales, împreună cu schimbările de rutină, poate face crizele mai rare și mai ușor de gestionat.

Declanșatorii diferă de la o persoană la alta

Migrena are o componentă genetică puternică, explică dr. Mirela Tărăbuță, care întâlnește frecvent paciente cu aceeași problemă la mamă sau bunică. În explicația ei, predispoziția se asociază cu factori declanșatori.

Stresul este probabil cel mai frecvent dintre aceștia, inclusiv relaxarea care urmează unei perioade tensionate. Medicul leagă de acest mecanism migrenele de weekend. Atât lipsa somnului, cât și somnul în exces pot declanșa episoade.

La femei, fluctuațiile hormonale au un rol, iar unele migrene apar în legătură cu ciclul menstrual. La menopauză, când aceste fluctuații se opresc, multe femei observă reducerea frecvenței și intensității crizelor sau chiar dispariția lor.

Alți posibili declanșatori enumerați sunt anumite alimente, alcoolul, în special vinul roșu, schimbările de vreme, mirosurile puternice și luminile intermitente. Fiecare persoană are propriul tipar.

Rutina zilnică și jurnalul ajută la identificarea tiparului

Pentru somn, recomandarea medicului este păstrarea unor ore fixe de culcare și trezire, inclusiv în weekend. Hidratarea pe parcursul zilei și mesele regulate sunt alte măsuri practice. Deshidratarea și mesele haotice apar frecvent în discuțiile sale cu pacienții tineri, mai ales cu studenții.

În privința cafelei, contează atât excesul, cât și oprirea bruscă. Dr. Mirela Tărăbuță recomandă limitarea cofeinei la o cantitate constantă, fără variații mari de la o zi la alta.

Mișcarea moderată, făcută constant, poate reduce frecvența atacurilor, însă în timpul unei crize poate agrava durerea. Pentru gestionarea stresului, medicul propune o plimbare zilnică sau câteva minute de respirație conștientă.

În jurnalul migrenelor, pe telefon sau pe hârtie, recomandarea este să notezi când apare durerea, cât durează, ce ai mâncat ori făcut înainte și ce medicamente ai folosit. Evidența crizelor îl ajută pe neurolog să stabilească diagnosticul și să aleagă tratamentul; în timp, însemnările pot arăta și factorii care preced episoadele.