Sângele păstrat pentru transfuzii poate prelua microplastice chiar din pungile în care este depozitat. Cantitatea lor crește pe măsură ce stocarea continuă.
Asta poate conta direct pentru calitatea sângelui folosit ulterior. Un studiu recent, publicat în revista Environment & Health, a arătat că nivelurile de microplastice din sistemele testate au crescut de aproximativ șapte până la 20 de ori pe parcursul a 30 de zile. Asta, în comparație cu pungile de sânge proaspăt deschise.
Cercetătorii din China au găsit particule de PVC atât în fluidele de conservare, cât și în probele de sânge stocat. Microscopia a arătat ceva mai greu de ignorat: unele particule se atașau de celulele roșii.
Microplasticele sunt particule foarte mici, sub 5 milimetri. Ele se formează pe măsură ce polimerii plastici se degradează și îmbătrânesc. Există deja dovezi tot mai numeroase că au ajuns în multe țesuturi și organe din corpul uman, inclusiv în plămâni, ficat, placentă, sânge și vase de sânge.
Pungile de PVC și acumularea microplasticelor
Pungile din PVC nu sunt o apariție nouă în medicină. Din anii 1970, ele au înlocuit sticlele reutilizabile și au schimbat în bine stocarea sângelui și a produselor sanguine. Au adus mai multă comoditate și siguranță față de contaminare.
Problema observată acum ține de ce se desprinde din material în timp. Ca să verifice impactul asupra celulelor roșii, cercetătorii au analizat 24 de probe anonime de sânge. Acestea proveneau de la teste de control al calității, din pungi de sânge din PVC stocate într-un spital.
Într-un experiment separat, au umplut pungi noi din PVC cu soluții standard de conservare a sângelui, CPDA pentru sânge integral și MAP pentru depozitarea prelungită a celulelor roșii. Apoi au testat condiții diferite de temperatură, transport simulat și durate variate de depozitare.
Rezultatul a fost clar. Depozitarea la temperatura camerei a provocat o desprindere semnificativ mai mare de plastic decât depozitarea la 4 °C. Iar agitarea pungilor, simulând transportul, a dus la o eliberare mult mai mare de particule prin crăparea și desprinderea plasticului.
Tehnici precum spectroscopia Raman și microscopia electronică cu scanare au identificat fragmentele neregulate drept particule de PVC desprinse din pungi. Cum relatează Medical Xpress, aceleași analize au arătat că particulele se prindeau direct de membranele externe ale celulelor roșii stocate.
Și mai important, expunerea celulelor roșii sănătoase la fluide cu microplastice timp de 30 de zile a dus la un declin gradual al ATP-ului intracelular. Aceasta este energia chimică vitală a celulei. În același timp, celulele și-au pierdut forma discoidală și au devenit zimțate.
O posibilă soluție, nu un motiv de panică
O soluție a fost deja testată. Ultrafiltrarea a eliminat între 78% și 85% din microplasticele din lichidul de depozitare înainte de adăugarea sângelui. Astfel, celulele roșii și-au menținut mai bine forma normală și nivelurile de energie.
Descoperirea nu schimbă nimic din ce ai de făcut într-o situație medicală care necesită o transfuzie. Schimbarea posibilă este mai degrabă în laborator. Contează felul în care sângele este păstrat, transportat și pregătit, pentru ca produsul transfuzat să rămână cât mai stabil.
Desprinderea de microplastice a mai fost documentată și la alte echipamente medicale. Printre ele se numără seturi de perfuzie, seringi, pungi IV și tuburi pentru dializă renală. De exemplu, pungile de perfuzie IV pot elibera până la 5.455 de particule de plastic per litru de fluid.
Următorul pas necesar este realizarea unor studii mai ample. Acestea vor testa unități complete de sânge, de la producători diferiți și în diverse medii de depozitare, pentru a înțelege mai bine amploarea problemei.
