Aproximativ 1.700 de adulți au arătat la RMN diferențe cerebrale clare. Vârsta lor medie era de 53 de ani. Comparația s-a făcut între statul la televizor și munca de birou. Față de cei care se uitau la televizor „niciodată” sau „rar”, pasionații de ecrane au fost afectați. Participanții care au privit „foarte des” au avut volume cerebrale mai mici. Aceste zone modificate sunt legate de primele semne ale bolii Alzheimer.

Serile aparent inofensive pot lăsa urme pe termen lung. Participanții din studiul Atherosclerosis Risk in Communities au fost înrolați între anii 1987 și 1989. Ei au notat frecvența vizionării TV în timpul liber. Scara a pornit de la „niciodată/rar” la „foarte des”. Au evaluat și timpul petrecut pe scaun la muncă. Peste mai bine de două decenii, au făcut un examen RMN cerebral.

Munca de birou versus relaxarea pasivă la TV

Nu orice stat pe scaun are același efect. Munca de birou ar putea avea un rol protector datorită stimulării intelectuale. Persoanele care au raportat mult timp pe scaun la locul de muncă au avut lobi frontali și occipitali mai mari. Volumul de hiperintensitate a substanței albe a fost mai redus. Aceasta indică o sănătate mai bună a creierului. Hiperintensitățile sunt un indicator clar al bolii vaselor mici de sânge. Ele semnalează de obicei și un declin cognitiv sau chiar demența.

Munca de birou ne poate ține creierul tânăr. Ea nu afectează funcțiile neurologice precum relaxarea pasivă în fața ecranelor. Calitatea activității din perioadele de repaus contează imens. Nu doar sedentarismul în sine este o problemă pentru sănătate.

David Raichlen este profesor de științe biologice la USC Dornsife. El este și autorul principal al acestui studiu.

„De ani de zile ne-am concentrat pe cât de mult stau oamenii pe scaun. Descoperirile noastre sugerează că ar trebui să acordăm atenție și la ceea ce fac ei în timp ce stau jos.”

Potrivit Medicalxpress, consumul mare de TV a micșorat lobii occipitali și frontali. Aceste regiuni sunt asociate cu procesarea vizuală. Ele controlează și funcțiile executive. Diferențele au rămas vizibile clar. Asta s-a întâmplat chiar și după controlarea altor factori. Cercetătorii au izolat influența activității fizice și a diabetului. Au ținut cont de indicele corporal, fumat și alcool.

Un detaliu important îl privește direct pe partenerul tău. Scanările RMN au fost separate pe sexe. Rezultatele au arătat o vulnerabilitate cerebrală specifică. Majoritatea modificărilor au fost observate la bărbați. Asta este valabil pentru ambele tipuri de stat pe scaun.

Schimbarea care merită atenție în rutina de seară

Dacă te relaxezi seara la televizor, poate ar fi bine să echilibrezi balanța. Alege să incluzi și activități stimulante cognitiv. Munca de birou a protejat volumele cerebrale. Statul pentru a privi emisiuni TV a făcut exact opusul. Televizorul a fost direct asociat cu un risc crescut de declin cognitiv.

Natan Feter este cercetător postdoctoral la USC Dornsife. El este și autor corespondent al studiului. Feter sugerează deschiderea drumului spre noi recomandări medicale.

„Încurajăm frecvent publicul să nu petreacă prea mult timp stând jos, dar experții ar putea dori să extindă această recomandare pentru a include activitățile făcute în timp ce stau, deoarece acestea par să aibă un impact distinct asupra sănătății creierului.”

Studiul confirmă științific o expresie populară veche. „Televizorul îți putrezește creierul” are acum acoperire. Există însă și o limită a cercetării de față. Datele privind timpul stat pe scaun au fost auto-raportate. Participanții nu au făcut un RMN inițial. Cercetările viitoare ar putea începe cu o scanare de bază. Dacă observi semne de declin cognitiv la tine sau la cei dragi, cere întotdeauna sfatul unui specialist.