Te străduiești să mănânci sănătos, îți faci timp pentru mișcare și analizele anuale par să arate impecabil. Numai că, dincolo de colesterolul „bun” și cel „rău” pe care le știm cu toatele de o viață, există o particulă secretă în sângele tău care îți poate da planurile peste cap și îți crește riscul de infarct.
Ce este de fapt acest inamic tăcut
Lipoproteina(a), adesea scrisă pur și simplu Lp(a) în rapoartele medicale, este un tip de colesterol care transportă particule făcute din grăsimi și proteine prin sistemul tău circulator. La prima vedere seamănă foarte mult cu LDL, adică acel colesterol „rău” de care fugim toate, doar că vine la pachet cu o proteină suplimentară atașată, numită apolipoproteina(a).
Iar această componentă extra o face mult mai predispusă să contribuie la acumularea de depozite de grăsime în artere. Ba chiar poate favoriza coagularea sângelui, un proces periculos care duce direct la afecțiuni cardiovasculare grave.
De ce dieta ta perfectă nu funcționează aici
Aici lucrurile devin puțin frustrante pentru noi, femeile care încercăm să ținem totul sub control printr-un stil de viață echilibrat. Spre deosebire de alte tipuri de colesterol, nivelul de Lp(a) este determinat aproape exclusiv de genetica ta. Într-un amplu material publicat recent de Independent, aflăm că între 70 și 90% din variația nivelurilor de Lp(a) este moștenită.
Totul pornește de la diferențele din gena LPA, cea care controlează structura apolipoproteinei(a). Așa că nivelul tău este setat destul de devreme în viață și rămâne stabil, influențat extrem de puțin de dietă, de kilogramele de pe cântar sau de orele petrecute la sală.
Cifrele vorbesc de la sine.
Iar această realitate ne lovește destul de dur în România, o țară unde bolile de inimă fac oricum ravagii. Faptul că o salată în plus nu te scapă de o moștenire genetică problematică ne arată cât de importantă este testarea țintită la clinicile de la noi.
Cât te costă testarea și ce promite știința
Te-ai gândit vreodată să ceri o testare specifică pentru asta când mergi să-ți iei sânge? În analizele de rutină decontate, acest marker pur și simplu nu există. În străinătate, testul te scoate din buzunar undeva între 25 și 80 de dolari australieni (A$). La noi în țară, dacă mergi la un laborator privat, vei plăti în jur de 100 de lei din propriul portofel pentru această analiză punctuală.
Dar ce faci dacă rezultatul e mare, pe bune? Medicamentele clasice pentru scăderea colesterolului, cum ar fi statinele, nu reduc Lp(a). Uneori chiar îl pot crește ușor, deși rămân vitale pentru riscul cardiovascular general. Există niște medicamente mai noi, inhibitorii PCSK9, care îl pot scădea, dar la un nivel destul de modest, cam cu 15 până la 30%.
Și totuși, speranța vine chiar acum din marile laboratoare. Companii farmaceutice uriașe precum Novartis, Amgen și Eli Lilly sunt într-o cursă acerbă pentru a dezvolta tratamente țintite. Acestea folosesc o abordare revoluționară de „reducere la tăcere a genelor” care scade direct din ficat producția de Lp(a), oprind problema de la sursă. În primele studii clinice, aceste medicamente experimentale au redus nivelurile cu 80 până la 90%.
Cum îți protejezi inima până apar noile pastile
Lauren Ball și Kirsten Adlard, cercetătoare la Universitatea din Queensland, ne amintesc că nu trebuie să picăm în disperare dacă descoperim o moștenire genetică nefavorabilă. Lp(a) se adaugă pur și simplu la riscul tău general. Dacă ai un LDL crescut și un Lp(a) mare, riscul cumulat explodează, mai ales când în corpul tău există o inflamație ridicată.
Așa că tu trebuie să ții sub control restul variabilelor pe care chiar le poți domina:
- Tensiunea arterială și glicemia
- Colesterolul LDL clasic
- Calitatea alimentației de zi cu zi
- Renunțarea definitivă la fumat
Ghidurile internaționale actuale recomandă măsurarea acestui tip de colesterol măcar o singură dată la vârsta adultă, în special pentru persoanele care au în familie un istoric de boli de inimă timpurii sau un risc cardiovascular inexplicabil.
