O fotografie de la 66 de milioane de kilometri distanță a surprins un călător mai bătrân decât Soarele nostru. Cometa interstelară 3I/ATLAS, un vizitator dintr-un alt sistem stelar, a fost imortalizată de sonda spațială JUICE a Agenției Spațiale Europene. Imaginea este spectaculoasă, dar adevărata revelație stă în chimia obiectului: o scrisoare veche de miliarde de ani, care ne spune cum se nasc cometele în alte colțuri ale galaxiei și ce ingrediente primitive transportă prin vidul cosmic. Analiza ei este ca și cum am citi un mesaj trimis înainte ca Pământul să existe.
O fotografie cât o mie de lumi
Sonda JUICE, aflată în drum spre Jupiter, a fost la locul potrivit, la momentul potrivit. La doar șapte zile după ce 3I/ATLAS a atins punctul cel mai apropiat de Soare, la finalul lui octombrie 2025, sonda și-a întors camerele spre ea. A rezultat o imagine compusă din peste 120 de fotografii, care arată un nucleu luminos, în formă de ou, înconjurat de un halou de gaz și o coadă lungă, din care se desprind jeturi slabe de materie. Surpriza uriașă? Deși a călătorit o distanță inimaginabilă prin spațiul interstelar, unde temperaturile se apropie de zero absolut, cometa se comportă exact ca una născută aici, în sistemul nostru solar.
Are aceleași ghețuri, același proces de sublimare a gazelor, aceleași structuri familiare. Descoperirea sugerează un principiu fundamental: universul fabrică comete după aceeași rețetă, peste tot. Obiectul, al treilea de acest fel detectat vreodată, a fost descoperit în vara lui 2025 de către rețeaua de telescoape ATLAS, concepută să vâneze asteroizi periculoși pentru Pământ. De data asta, a găsit ceva infinit mai interesant.
O capsulă a timpului de 10 miliarde de ani
De unde a venit, mai exact? Un nou studiu, care a simulat călătoria cometei pe parcursul ultimelor 4,27 milioane de ani, oferă un răspuns tulburător. Folosind date de la telescopul spațial Gaia, acum retras, cercetătorii au concluzionat că 3I/ATLAS nu provine din vecinătatea noastră stelară. Niciuna dintre cele 62 de stele din apropiere pe care le-a întâlnit nu i-a putut imprima viteza și traiectoria actuală. „Am descoperit că nicio stea din vecinătatea solară nu poate explica traiectoria și viteza mare a cometei”, a declarat Xabier Pérez-Couto, autorul principal al studiului.
Ipoteza echipei este că 3I/ATLAS este un obiect extrem de vechi, poate chiar de 10 miliarde de ani, de peste două ori mai bătrân decât Soarele. Cel mai probabil, provine de la granița „sălbatică” a galaxiei, acolo unde discul subțire, plin de stele tinere, se întâlnește cu discul gros, o regiune cu stele antice. Cometa ar fi, practic, o relicvă a Căii Lactee timpurii, ejectată dintr-un sistem planetar format la începuturile universului.
Jurnal de bord: o călătorie prin sistemul nostru
Vizita a fost scurtă și extrem de rapidă. 3I/ATLAS a intrat în sistemul nostru solar cu o viteză de peste 240.000 de kilometri pe oră. Este și cel mai mare vizitator interstelar de până acum, cu un nucleu estimat la o lungime de până la 11,2 kilometri și o anvelopă de gaz și praf (coma) ce se întinde pe 24 de kilometri. Traiectoria sa a fost, de asemenea, neobișnuită, venind „din lateral” față de direcția de deplasare a Soarelui prin galaxie, spre deosebire de predecesorii săi, ‘Oumuamua și Borisov, care au venit „din față”.
A intrat în orbita lui Neptun la mijlocul anului 2023, a trecut pe lângă Marte pe 3 octombrie 2025 și a atins periheliul (punctul cel mai apropiat de Soare) pe 30 octombrie. În decembrie 2025 a fost cel mai aproape de Pământ, dar fără a reprezenta un pericol, la o distanță minimă de 1,6 ori distanța Pământ-Soare. Acum, în martie 2026, trece pe lângă Jupiter, în drumul său final spre ieșirea din sistemul nostru solar, pe care o va definitiva în 2028, când va depăși din nou orbita lui Neptun.
Ce scrie în „scrisoarea” interstelară
Dincolo de imaginea spectaculoasă, adevărata comoară stă în compoziția sa. Observațiile făcute cu telescopul Hubble și cu alte instrumente în infraroșu au detectat vapori de apă, dioxid de carbon și molecule organice. Acestea sunt eliberate din gheața primordială, aflată sub o crustă „coaptă” de radiațiile cosmice de-a lungul a miliarde de ani. Analiza acestui amestec este o fereastră directă către chimia unui alt sistem planetar.
Sunt cărămizile din care se formează planetele și, poate, viața, în alte părți ale galaxiei. Oamenii de știință au avut o singură șansă să studieze acest obiect. „Avem o singură șansă la acest obiect și apoi dispare pentru totdeauna”, a subliniat Darryl Seligman, astronom la Michigan State University. Echipele științifice care au analizat datele de la sonda JUICE, conform informațiilor Agenției Spațiale Europene, se vor întâlni la finalul lunii martie pentru a compara rezultatele complete. Dar 3I/ATLAS este deja istorie. Accelerează din nou spre întunericul dintre stele, de unde a venit. Nu se va mai întoarce niciodată.
Surse:
