Un studiu amplu arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, în plus față de alte boli grave.
Obiceiurile alimentare zilnice pot avea efecte mai serioase decât credem. Un studiu recent atrage din nou atenţia asupra riscurilor aduse de produsele gata preparate, fast-food și băuturile carbogazoase, tipuri de junk food tot mai prezente în dieta modernă. Aceste produse, cunoscute drept alimente ultraprocesate, pot avea consecinţe mai grave decât par la prima vedere pentru sănătate publică.
Legături tot mai multe între alimentaţie și boli grave
Tot mai multe dovezi arată efectele negative ale alimentelor ultraprocesate. O analiză publicată în revista BM] în 2024 a identificat 32 de efecte nocive asociate acestor produse, printre care riscul crescut de boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat de tip 2, probleme de sănătate mintală și deces prematur.
Un nou studiu apărut în revista Thorax aduce în discuţie un risc aparte: cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, potrivit World Cancer Research Fund. În 2020 au fost raportate aproximativ 2,2 milioane de cazuri noi și 1,8 milioane de decese din cauza acestei boli.
Cercetătorii au vrut să afle dacă dieta joacă un rol în apariţia cancerului pulmonar, iar concluziile trase sunt clare. Dar cum au ajuns la aceste rezultate?
Datele care schimbă perspectiva asupra alimentaţiei
Studiul s-a bazat pe date din Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trials, care au inclus 155.000 de participanţi cu vârste între 55 și 74 de ani, înscriși între noiembrie 1993 și iulie 2001.
Pentru această analiză, s-au folosit datele a 101.732 de participanţi care au completat chestionare despre alimentaţia lor la începutul studiului. Aceștia au fost monitorizați pe termen lung, iar consumul de mâncăruri gata preparate a fost analizat atent.
Diagnosticele de cancer au fost urmărite până la finalul anului 2009, iar decesele cauzate de cancer până la sfârșitul lui 2018. Această perioadă lungă de urmărire a permis o analiză detaliată.
Alimentele consumate au fost împărţite în patru categorii: neprocesate sau minim procesate, alimente cu ingrediente procesate, procesate și ultraprocesate. Ultima categorie a fost analizată cu cea mai mare atenție, având un conţinut ridicat de aditivi și conservanţi.
Produsele din fiecare zi care pot ascunde riscuri
Autorii studiului spun că nu există o definiție universală pentru aliment ultraprocesat, dar acestea au câteva caracteristici comune: sunt trecute prin mai multe etape de procesare industrială și conţin adesea aditivi, conservanți sau potenţiatori de aromă. De obicei, sunt gata de consum sau necesită doar încălzire.
În acest studiu, cercetătorii au analizat o gamă largă de produse: smântână, cremă de brânză, înghețată, iaurt înghețat, produse prăjite, pâine industrială, produse de patiserie, gustări sărate, cereale pentru micul dejun, tăiţei instant, supe și sosuri cumpărate, margarină, dulciuri, băuturi răcoritoare (inclusiv cele dietetice sau cu cofeină), băuturi din fructe îndulcite, hamburgeri, hot dogi și pizza cumpărate din restaurante sau magazine.
Cele mai consumate produse ultraprocesate raportate de participanţi au fost mezelurile pentru prânz (aproximativ 11% din consum), urmate de băuturile carbogazoase dietetice sau cu cofeină (puţin peste 7%) și băuturile carbogazoase decofeinizate (aproape 7%).
Rezultatele care dau de gândit
Pe parcursul celor 12 ani de urmărire, au apărut 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar. Dintre acestea, 1.473 au fost de tip cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), iar 233 de tip cancer pulmonar cu celule mici (SCLC).
După ce au analizat și alţi factori care ar putea influența rezultatele, precum fumatul sau calitatea generală a dietei, cercetătorii au descoperit o legătură importantă, asociat cu un risc crescut de boală.
Persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar faţă de cei cu consumul cel mai redus. Pentru NSCLC, riscul a fost cu 37% mai mare, iar pentru SCLC cu 44% mai mare.
Chiar și după ce s-a ţinut cont de fumat, alimentaţia bogată în produse ultraprocesate pare să aibă un impact propriu. Ce ar putea explica această asociere?
Ce se ascunde în spatele acestor produse
Autorii studiului vin cu mai multe explicaţii. În primul rând, alimentele ultraprocesate au o valoare nutritivă scăzută și sunt adesea bogate în zahăr şi sare, precum și grăsimi nesănătoase. Consumul crescut al acestora este legat de obezitate, boli cardiovasculare și alte probleme de sănătate.
Procesarea industrială poate modifica structura alimentelor și influența modul în care organismul absoarbe nutrienții. În plus, acest proces poate duce la apariţia unor substanțe dăunătoare. Un exemplu este acroleina, o substanţă toxică prezentă și în fumul de ţigară, dar care se găsește și în cârnații la grătar sau în dulciurile caramelizate.
Materialele de ambalaj ale acestor produse ar putea avea, de asemenea, un rol, dar acest aspect necesită studii suplimentare în industria alimentară.
Ce nu putem ști încă despre această legătură
Este important de menţionat că studiul are limite. Fiind observaţional, poate arăta o asociere, dar nu poate demonstra clar că alimentele ultraprocesate cauzează cancerul pulmonar. Pot exista și alți factori implicaţi, care nu au fost măsuraţi complet.
De exemplu, intensitatea fumatului nu a putut fi luată în calcul în detaliu pentru toţi participanţii. Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar și poate fi legat și de obiceiurile alimentare.
O altă limită este că datele despre dietă au fost colectate o singură dată, la începutul studiului, astfel că schimbările din timp nu au putut fi urmărite. Numărul de cazuri de SCLC a fost, de asemenea, relativ mic, ceea ce poate afecta precizia rezultatelor pentru acest tip de cancer.
Nutriţionistul Rob Hobson, autorul cărții „Unprocess Your Family Life”, a declarat pentru The Independent: „Fiind un studiu observaţional, rezultatele nu pot demonstra că alimentele ultraprocesate provoacă cancer, ci doar că există o asociere.” El consideră însă că aceste date susțin necesitatea de a analiza mai atent mediul alimentar actual, unde aceste produse sunt promovate intens, ceea ce influențează sănătatea publică.
Ce putem schimba chiar de astăzi
Autorii studiului cred că reducerea consumului de alimente ultraprocesate ar putea contribui la scăderea riscului de cancer pulmonar și al altor boli. Rob Hobson recomandă pași mici și constanţi pentru o alimentaţie mai sănătoasă.
El sugerează să gătim mai des acasă, să folosim ingrediente proaspete și să introducem treptat mai multe alimente integrale, cum ar fi legumele, fasolea și cerealele integrale. Un alt sfat util este să fim atenți la cât de des consumăm alimente ultraprocesate și să încercăm să menţinem un echilibru.
Nu este nevoie să eliminăm complet aceste produse, ci să le reducem și să alegem variante mai bune. Înţelegând riscurile și limitele studiilor, putem lua decizii mai informate despre alimentaţia noastră. Schimbările mici pot avea un impact semnificativ asupra sănătăţii pe termen lung.
Pe măsură ce tot mai multe studii evidenţiază legătura dintre aliment ultraprocesat și riscurile pentru sănătate, devine tot mai clar că alegerile
