Cel mai mare aisberg din lume, A-23A, a căpătat o culoare albastră, fenomen care, potrivit oamenilor de știință, indică dezintegrarea sa iminentă. Imagini noi de la NASA arată că blocul de gheață este acoperit cu apă provenită din topire. Specialiștii estimează că acesta s-ar putea fragmenta în zilele sau săptămânile următoare, pe măsură ce este purtat de curenți spre ape mai calde, scrie Adevărul.
Cuprins
Culoarea albastră, un indicator al topirii
Imagini satelitare recente, furnizate de NASA, arată o nuanță albastră intensă la suprafața aisbergului A-23A. Culoarea indică prezența apei lichide, acumulate în bazine formate prin topire. Această acumulare este considerată un semn al degradării structurale și un preludiu al fragmentării. Oamenii de știință care monitorizează traiectoria și starea aisbergului consideră transformarea un indiciu al apropierii sfârșitului său. Blocul de gheață se micșorează în timp ce plutește prin apele mai calde din apropierea Americii de Sud și a insulei Georgia de Sud.
Explicațiile experților privind degradarea accelerată
Dr. Chris Shuman, cercetător la Universitatea din Maryland, Baltimore County, care a monitorizat aisbergul de-a lungul carierei sale, a oferit o perspectivă asupra viitorului acestuia. „Cu siguranță nu mă aștept ca A-23A să supraviețuiască verii australe”, a declarat el. Imaginea satelitară NASA sugerează că „zidul de protecție” al aisbergului a cedat. Dr. Shuman descrie procesul drept o „explozie”, în care greutatea apei din bazinele de topire a devenit suficient de mare pentru a străpunge marginile aisbergului și a se scurge în ocean. Acest proces slăbește integritatea întregii structuri.
Dr. Tedd Scamboss, cercetător la Universitatea din Colorado Boulder, explică mecanismul fizic care accelerează dezintegrarea. El subliniază că apa care se infiltrează în crăpăturile existente exercită o presiune hidraulică, forțându-le să se lărgească. Pe măsură ce fisurile devin mai mari și mai adânci, ele compromit stabilitatea aisbergului A-23A, ducând la desprinderea unor bucăți masive și la o degradare generală accelerată.
O călătorie de zeci de ani și dimensiuni în scădere
A-23A, considerat cel mai mare aisberg din lume, s-a desprins de platforma de gheață Filchner din Antarctica în 1986. La dimensiunea sa maximă, avea o suprafață de peste două ori mai mare decât cea a Londrei. După desprindere, a rămas blocat peste 30 de ani în Marea Weddell, unde apele reci i-au conservat mărimea. În 2020, curenții l-au eliberat și a început să deriveze spre nord, în Atlanticul de Sud. Datele recente arată o scădere a dimensiunii sale. Potrivit sursei citate, în ianuarie 2025, A-23A avea o suprafață de circa 3.650 de kilometri pătrați. Până în septembrie, aceasta s-a redus la 1.700 de kilometri pătrați. O altă estimare, din ianuarie, realizată de Centrul Național de Gheață al SUA, indica o suprafață de doar 1.182 de kilometri pătrați.
Drumul final spre „cimitirul aisbergurilor”
A-23A se află în prezent în ape cu aproximativ 3 grade Celsius mai calde decât cele din jurul Antarcticii. Curenții oceanici îl împing spre nord, într-o zonă cunoscută drept „cimitirul aisbergurilor”, unde blocurile de gheață se topesc complet. Dr. Shuman a concluzionat cu privire la destinul acestuia. „A-23A are aceeași soartă ca și alți aisberguri antarctice, dar traseul său a fost remarcabil de lung și plin de evenimente. E greu de crezut că nu va dispărea foarte curând. Sunt extrem de recunoscător că am avut la dispoziție resurse satelitare care ne-au permis să îl urmărim și să documentăm evoluția sa atât de îndeaproape”, a adăugat cercetătorul.
