Adezivul care reduce de 4 ori riscul de hematoame dupa liftingul facial

Unii chirurgi esteticieni numesc prima fază a recuperării după un lifting facial „stadiul extraterestru”. Și pe bună dreptate. Pacienții arată adesea trași, umflați și deformați zile întregi, iar aspectul este completat de două tuburi de plastic transparent (numite drenuri) care ies din spatele urechilor pentru a evacua sângele și fluidele. Designerul Marc Jacobs a fost un exemplu celebru, după operația sa din 2021.

De ce sunt necesare drenurile?

Aceste drenuri au un scop precis: elimină fluidele care s-ar putea acumula sub piele, formând seroame (colecții de lichid clar) și hematoame (colecții de sânge), complicații care pot amenința rezultatele și prelungi vindecarea. „Când facem o operație de lifting facial sau orice tip de intervenție chirurgicală în care separăm pielea de țesuturile mai profunde, creăm ceea ce numim un ‘spațiu mort’ care are potențialul de a colecta aceste fluide”, explică dr. T. Gerald O’Daniel, chirurg plastician.

În chirurgia de lifting facial, un hematom este „cea mai de temut complicație – cea mai importantă”, spune dr. L. Mike Nayak, chirurg plastician facial. Este, de fapt, o urgență chirurgicală. „Dacă primești acest telefon în miez de noapte, nu amâni, pentru că poate fi un moment de viață și de moarte”, notează el. Un serom, pe de altă parte, este mai degrabă o „pacoste majoră”, conform dr. Nayak, „pentru că poate face ca pielea să nu se așeze corect, provocând ridarea ei timp de multe luni”.

RecomandăriVitamina B3 ieftină reduce riscul de cancer de piele cu până la 54%

Alternativele la metoda clasica

V-ați întrebat vreodată de ce se mai folosesc metode atât de incomode? E drept că mulți chirurgi le consideră încă standardul de îngrijire. „Când îi întrebi ‘De ce folosești un dren?’ Îți vor spune ‘Așa am fost învățat’”, explică dr. Sam Rizk, chirurg plastician facial din New York. Dar cea mai mare problemă a drenurilor este că, deși pot opri seroamele, „nu te vor salva de hematoame”, spune dr. Nayak.

Aici intervin alternativele moderne, cum ar fi adezivii tisulari pe bază de fibrină și plasa chirurgicală (cunoscută și ca plasa hemostatică). Alegerea depinde adesea de tipul de lifting facial. Tehnicile care implică desprinderea unei suprafețe mai mari de piele de pe mușchi („lambouri cutanate” în termeni medicali) au un risc mai mare de complicații. „Cu cât este ridicată mai multă piele, cu atât este mai mare riscul de hematom și serom – și acest lucru este valabil indiferent dacă se folosesc drenuri, adeziv tisular sau plasa chirurgicală”, afirmă dr. O’Daniel.

Adezivul tisular reduce riscurile de 4 ori

Hai să vedem cum funcționează. Adezivul cel mai popular (Artiss, produs de Baxter) conține fibrinogen și trombină, proteine din sângele uman care ajută la coagulare. Când sunt combinate, „trombina transformă fibrinogenul în fibrină, care face parte din cascada de coagulare, și asta este ceea ce lipește lamboul și îl sigilează”, explică dr. Nayak. Deși pare o noutate, dr. Rizk l-a folosit pentru prima dată acum peste 20 de ani.

Cifrele, până la urmă, vorbesc de la sine.

Într-un studiu din 2008, dr. Rizk a constatat că grupul de pacienți la care s-a folosit adeziv a avut o rată a hematoamelor mare mai mică (0,4% față de 3,4% fără adeziv). O meta-analiză din 2015 a șapte studii controlate a descoperit că, atunci când s-a folosit adeziv cu fibrină în liftingurile faciale, „formarea hematoamelor a fost de patru ori mai puțin probabilă”. Costul suplimentar poate ajunge până la 1.000 de dolari, o sumă relativ mică având în vedere că un lifting facial poate costa între 30.000 și 300.000 de dolari.

Plasa chirurgicala cu aspect de Frankenstein

O altă opțiune este plasa hemostatică Auersvald, o rețea de suturi temporare cusute prin suprafața pielii pentru a uni straturile de țesut. Dr. Lindsey Pennington își amintește prima dată când a văzut-o: „Arăta foarte asemănător cu Frankenstein”. Și totuși, s-a dovedit extrem de eficientă.

Plasa funcționează prin împărțirea țesutului în compartimente discrete. „Dacă sângerarea începe undeva, îi este greu să se propage și să umfle întreaga zonă”, explică dr. Nayak. El adaugă: „Nu există nimic mai bun decât plasa pentru sângerare – nimic nu se apropie”. Într-un studiu din 2014, frații Auersvald, pionierii tehnicii, au demonstrat că plasa le-a redus rata de hematoame de la 14% la zero. Dr. O’Daniel confirmă: „Rata mea de hematoame a ajuns la zero cu plasa chirurgicală”.

Iar una dintre cele mai mari îngrijorări, cicatrizarea, pare nefondată. Chirurgii susțin că plasa nu lasă cicatrici sau decolorări permanente. „În majoritatea cazurilor, oamenii vor avea mici puncte sau linii slabe pe față când scoatem firele, dar câteva zile mai târziu, pielea arată complet normal, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, spune dr. Jonathan Cabin. Pe pielea cu mai multă melanină (care tinde să producă pigment ca răspuns la leziuni și inflamații), semnele pot persista mai mult timp.