84% dintre pacienții care au suferit un atac de cord aveau particule de plastic în sângele coronarian, față de 40% la persoanele cu boli de inimă mai puțin severe și 32% la pacienții de control, cu artere normale. Cifra vine dintr-un nou studiu care leagă mai strâns decât până acum microplasticele de riscul cardiovascular.
În noul studiu publicat în European Heart Journal, cercetătorii au analizat sângele prelevat din jurul inimii a 61 de pacienți. La pacienții cu infarct, cele mai mari concentrații au apărut chiar în sângele extras direct din artera blocată, la locul blocajului. Acolo, prezența plasticelor a fost asociată și cu niveluri ridicate de markeri inflamatori.
Obiectele comune din casă eliberează microplastice
Asta schimbă puțin felul în care te uiți la obiectele banale din casă. Sticlele de apă, bluzele din poliester, tocătoarele și capsulele de cafea eliberează microplastice care se acumulează în corpul uman. Iar miza nu mai ține doar de mediu. Particulele au ajuns direct în sânge și în inimă.
Un semnal important vine și din expunerea combinată. Fumatul și poluarea aerului au ridicat masiv riscul: 100% dintre pacienții care fumau și trăiau în zone poluate aveau microplastice detectabile, comparativ cu aproximativ 1 din 8, adică 12,5%, la pacienții nefumători și neexpuși masiv. Potrivit Time, autorii studiului consideră fumatul un predictor independent, ceea ce sugerează că fumul de țigară transportă particulele de plastic în organism.
Dr. Emanuele Barbato (cardiolog, Sant’Andrea University Hospital din Roma) și Dr. Pasquale Paolisso (cardiolog, Sapienza University of Rome), coautorii studiului, au explicat de ce au urmărit tocmai acest fir.
„Dar a devenit din ce în ce mai clar că locul și modul în care trăiesc oamenii – poluanții la care sunt expuși – lasă o amprentă reală asupra inimii, iar noi am vrut să înțelegem acest lucru mai bine, mai degrabă decât să îl tratăm ca pe un zgomot de fond.”
Ei au detaliat și diferența uriașă dintre grupuri.
„Când ne-am uitat la pacienții care fumau și trăiau cu niveluri mai ridicate de poluare a aerului, absolut toți aveau microplastice detectabile – 100% – în timp ce, printre cei care nici nu fumau, nici nu erau expuși masiv, doar aproximativ unul din opt avea.”
Nu este primul semnal. Un studiu anterior, din 2024, făcut pe peste 300 de pacienți, a găsit microplastice în plăcile arteriale, adică în depozitele de grăsime din vasele de sânge. Atunci, prezența lor a fost legată de un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral sau deces. Dr. Barbato și Dr. Paolisso sunt coautorii ambelor studii.
Și cardiologii spun că aici ar putea fi o parte din explicația pentru cazurile care apar chiar și când factorii clasici sunt ținuți sub control. Dr. Rocco Montone (cardiolog intervenționist la Fondazione Policlinico Gemelli din Roma), care nu a fost implicat în studiu, a rezumat miza foarte direct.
„Este o muncă foarte importantă. Am îmbunătățit gestionarea bolilor coronariene, reducând factorii de risc cardiovascular tradiționali precum dislipidemia, diabetul, hipertensiunea. Dar atacurile de cord încă apar, pentru că există și altceva. Există ceva dincolo de factorii de risc tradiționali.”
Cum poți reduce expunerea la microplastice
Studiul nu oferă încă un prag clar de la care cantitatea de microplastice produce inflamația ce duce la infarct. Nici un test accesibil publicului nu există, deocamdată. Momentan, sunt disponibile doar teste de laborator folosite în cercetare.
Tocmai de aceea, pasul practic rămâne reducerea expunerii acolo unde se poate. Obiectele menționate în studiu sunt foarte comune: sticlele de apă, hainele din poliester, tocătoarele și capsulele de cafea. Iar dacă există și fumat, riscul pare să crească puternic, mai ales în zone cu aer poluat. Iată 9 sfaturi simple pentru a evita microplasticele.
Dr. Rocco Montone a spus limpede unde vede direcția următoare: „Trebuie să ne măsurăm expunerea și să încercăm să reducem expunerea prin limitarea utilizării materialelor plastice. Trebuie să inversăm acest proces. Ne sporim cunoștințele în acest domeniu și trebuie să le cerem politicienilor să ne ajute în obiceiurile noastre zilnice pentru a reduce expunerea la acest factor de risc cunoscut.”
