Multe femei cred că scurgerile vaginale sunt un semn de boală, iar spălăturile zilnice sunt obligatorii pentru o igienă corectă. Greșit, spun medicii. Acestea sunt doar două dintre miturile care, chiar și în 2026, pot face mai mult rău decât bine. Lipsa educației sexuale adecvate și jena de a discuta deschis cu un specialist alimentează dezinformarea. Dr. Raluca Hera, medic primar obstetrică-ginecologie cu doctorat obținut la Munchen, în Germania, explică ce se ascunde în spatele celor mai comune credințe greșite și care sunt regulile de aur pentru sănătatea intimă.
Cuprins
Mitul 1: Scurgerile vaginale înseamnă infecție
Orice scurgere vaginală trimite multe femei cu gândul direct la o infecție. Realitatea este însă mult mai nuanțată. „Scurgerile vaginale sunt normale”, explică medicul ginecolog Fiona Cleary. Consistența și cantitatea lor se modifică pe parcursul ciclului menstrual din cauza fluctuațiilor hormonale, un proces firesc al organismului.
Semnalul de alarmă ar trebui să apară doar atunci când aceste secreții își schimbă brusc culoarea, capătă un miros neplăcut sau sunt însoțite de simptome clare precum mâncărimi, durere sau disconfort. Atunci, o vizită la medic este obligatorie. Chiar și un miros specific, dar constant, este considerat normal. Problemele apar la modificările bruște și neplăcute, care pot fi influențate inclusiv de alimentație. Consumul excesiv de alimente dulci sau grase poate duce la o secreție cu miros neplăcut, în timp ce fructele precum ananasul, citricele, dar și iaurtul natural pot contribui la menținerea unui echilibru.
Mitul 2: Spălăturile vaginale sunt esențiale pentru curățenie
Poate cel mai periculos și răspândit mit este cel al necesității irigațiilor vaginale. Rafturile farmaciilor sunt pline de soluții speciale, dar medicii sunt categorici: nu le folosiți. „Vaginul este un organ care se curăță singur”, subliniază specialiștii. Interiorul său are un ecosistem delicat, format din bacterii benefice, care mențin un pH ușor acid, între 3.8 și 4.5. Acest mediu acid este scutul natural împotriva microorganismelor dăunătoare.
Folosirea dușurilor intravaginale, a săpunurilor dure sau a produselor parfumate distruge acest echilibru. pH-ul este dereglat, iar bacteriile „rele” sau fungii se pot dezvolta excesiv, ducând la afecțiuni precum vaginoza bacteriană. Paradoxal, încercarea de a elimina un miros prin spălături poate, de fapt, să-l intensifice prin distrugerea bacteriilor bune. Unele studii, citate de Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor, arată că spălăturile cu săpun pot crește riscul de transmitere a HIV de aproape patru ori. Igiena corectă presupune spălarea zonei exterioare, vulva, cu produse blânde, dedicate, și uscarea completă cu un prosop curat, personal.
Mitul 3: Nu poți rămâne însărcinată în timpul menstruației
Această credință a dus la nenumărate sarcini neplanificate. Deși șansele sunt mai mici, posibilitatea este reală. Explicația este simplă și ține de biologia organismului. „Spermatozoizii pot supraviețui în tractul reproducător feminin timp de până la cinci zile”, avertizează dr. Cleary. Dacă o femeie are un ciclu menstrual scurt și ovulează imediat după terminarea menstruației, un contact sexual neprotejat în ultimele zile de sângerare poate duce la o sarcină. Ovulația nu este un mecanism de ceas, putând varia de la o lună la alta. Așa că menstruația nu trebuie considerată niciodată o metodă contraceptivă sigură.
Mitul 4: Bolile cu transmitere sexuală (BTS) au mereu simptome
O altă concepție extrem de periculoasă este că o infecție cu transmitere sexuală se manifestă întotdeauna prin semne vizibile. Fals. Numeroase BTS, în special la femei, pot fi complet asimptomatice pentru perioade lungi. O persoană poate fi purtătoare și poate transmite infecția fără să știe. Acesta este motivul pentru care testarea regulată este crucială, mai ales la începutul unei noi relații sexuale. Un control de rutină include, de obicei, o cultură de secreții și un test de urină, iar pentru boli precum HIV sau hepatită sunt necesare analize de sânge. Medicii recomandă o discuție deschisă cu noul partener despre istoricul sexual și testarea ambilor înainte de a renunța la prezervativ, singura metodă care oferă protecție eficientă împotriva acestor boli.
Mitul 5: Dacă nu ai orgasm, este ceva în neregulă cu tine
Presiunea socială și reprezentările nerealiste din filme au creat o anxietate uriașă în jurul orgasmului feminin. Multe femei se simt defecte dacă nu ating orgasmul cu ușurință sau de fiecare dată. Studiile arată însă o realitate diferită: aproximativ una din trei femei are dificultăți în a atinge orgasmul. Mai mult, există o discrepanță uriașă între parteneri. Un studiu pe cupluri heterosexuale căsătorite a relevat că 87% dintre bărbați au orgasm în mod regulat, comparativ cu doar 49% dintre femei.
Specialiștii spun că orgasmul obținut exclusiv prin penetrare vaginală este mult mai rar decât se crede. Majoritatea femeilor au nevoie de stimulare clitoridiană directă. Lipsa orgasmului nu este un semn de defecțiune, ci adesea o consecință a lipsei de cunoaștere a propriei anatomii, a comunicării deficitare cu partenerul sau a normelor sociale și culturale care au ignorat mult timp plăcerea feminină. Nu este o problemă medicală, ci una care ține de educație și explorare.
„Cel mai important sfat rămâne neschimbat: controlul ginecologic anual. Consultația, testul Babeș-Papanicolau și o ecografie sunt esențiale pentru a depista orice problemă la timp”, subliniază Dr. Raluca Hera.
Pe lângă demontarea acestor mituri, medicii insistă pe câteva reguli simple, dar de impact: purtarea lenjeriei de bumbac, care permite pielii să respire, ștergerea din față în spate la toaletă pentru a preveni migrarea bacteriilor din zona anală, și schimbarea absorbantelor sau tampoanelor la fiecare 4-6 ore în timpul menstruației.
