Mai mult decât kilogramele pierdute
Da, orele la care mănânci ar putea conta și pentru minte, nu doar pentru slăbit. Un studiu clinic pilot, făcut pe 47 de femei între 50 și 79 de ani, toate supraponderale sau obeze, sugerează că o fereastră de masă de aproximativ 8 ore pe zi ar putea aduce beneficii cognitive modeste față de una de aproximativ 12 ore.
Față de grupul care a mâncat într-o fereastră de circa 12 ore, femeile care și-au strâns mesele în aproximativ 8 ore au avut rezultate semnificativ mai bune la testele care măsoară planificarea spațială și rezolvarea problemelor, după șase luni. Asta în condițiile în care ambele grupuri au slăbit aproape la fel, în medie aproximativ 15 pounds, adică aproape 6,8 kilograme.
Partea interesantă este chiar aici: diferența nu pare să fi venit doar din faptul că participantele au slăbit. Pentru femeile care se gândesc la cum să-și protejeze funcția cognitivă odată cu vârsta, ideea că o schimbare a programului meselor ar putea conta separat de cântar este, cel puțin, un semn de urmărit.
Studiul a comparat o dietă cu restricție calorică urmată într-o fereastră de alimentație de aproximativ 8 ore cu aceeași abordare întinsă pe aproximativ 12 ore. La testele de memorie și învățare, grupul cu alimentație restricționată în timp a avut tendința să facă mai puține greșeli, dar aici diferența nu a atins pragul de semnificație statistică. În schimb, la timpul de reacție și multitasking nu s-au văzut diferențe între cele două grupuri.
Cu alte cuvinte, semnalul apare mai degrabă în zone precum organizarea, păstrarea informațiilor și reducerea unor erori, nu în viteză sau în capacitatea de a face mai multe lucruri odată.
Rezultatele au fost prezentate la conferința NUTRITION 2026 a Societății Americane pentru Nutriție și sunt, deocamdată, preliminare. Nu au fost încă publicate într-un jurnal științific după un proces complet de evaluare peer-review. Cercetătorii spun clar că este nevoie de studii mai ample, pe o populație mai largă, pentru a vedea dacă aceste beneficii cognitive se confirmă.
Aici este și limita practică de care merită să ții cont: aceste date vorbesc despre femei între 50 și 79 de ani, supraponderale sau obeze. Nu spun dacă efectul este același la femei mai tinere sau la bărbați. Nici nu clarifică dacă beneficiile se păstrează pe termen lung după încheierea celor șase luni, iar mecanismul exact prin care această restricție de timp ar influența creierul rămâne neclarificat.
Potrivit Sciencedaily, miza studiului este găsirea unei strategii simple de stil de viață, adică schimbarea orelor la care mănânci, care ar putea ajuta la protejarea funcției cognitive pe măsură ce înaintăm în vârstă. Interesul pentru astfel de legături între dietă, stil de viață și riscul de demență, inclusiv Alzheimer, a crescut odată cu îmbătrânirea populației.
Ce poți lua de aici, cu moderație
Mesajul util de reținut este unul destul de simplu. În acest studiu, avantajul cognitiv a apărut când fereastra de masă a fost redusă de la aproximativ 12 ore la aproximativ 8 ore, iar cercetătorii au observat îmbunătățiri mai mari acolo unde reducerea ferestrei de alimentație a fost mai mare.
Dar nu este un bilet sigur către o memorie mai bună și nici o regulă universală. Rezultatele sunt modeste, preliminare și nu au fost încă validate prin publicare cu evaluare peer-review. Așa că merită privite ca un indiciu interesant, nu ca o soluție-minune.
Mai este un detaliu practic pe care l-a subliniat echipa de cercetare: beneficiul sugerat apare în comparație cu o fereastră obișnuită de masă de 12 ore pe zi și cu oprirea mâncatului cu 4 ore înainte de culcare. Studiul nu spune că un anumit interval orar din timpul zilei ar fi superior altuia și nici nu precizează ce tipuri de alimente au mâncat participantele.
„A existat un efect modest al alimentației cu restricție de timp în îmbunătățirea planificării spațiale și a rezolvării problemelor, precum și în reducerea erorilor legate de memorie și învățare. Aceste rezultate sugerează o capacitate mai bună de a reține informații în timpul sarcinilor de zi cu zi și o reducere a greșelilor legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerile ferestrei de masă au prezis îmbunătățiri mai mari”, a spus Sue Shapses, profesor la Rutgers University și investigator principal al studiului.
