Un proces deschis în martie 2023 la scurt timp după finalizarea unui divorț din Houston, Texas, mută presiunea de pe clinici și legi direct pe cercul de sprijin al unei femei. Fostul soț, Marcus Silva, le acuză pe două prietene ale fostei sale soții că ar fi ajutat la un presupus avort și cere despăgubiri de 1.000.000 de dolari de la fiecare.
Mesajele din grupul privat „Bebes” 💛🥂👯♀️ au ajuns în centrul cazului. În acel chat, Jess Silva (nume modificat pentru protejarea intimității) vorbea cu Amy Carpenter și Jackie Noyola, prietene și colege, despre o sarcină descoperită în iulie 2022, când era la începutul primului trimestru. Pentru orice femeie care a avut vreodată o conversație sensibilă într-un grup de prietene, miza e foarte clară: nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă într-o relație sau într-un cabinet medical, ci și despre cât de vulnerabile sunt urmele digitale lăsate în telefon.
O conversație de sprijin a devenit probă într-un proces de milioane
Jess intentase divorț în mai 2022 și, deși procedura era în curs, locuia încă în aceeași casă cu Marcus Silva și aveau doi copii. După ce a aflat că este însărcinată, discuțiile cu prietenele au devenit foarte practice, nu abstracte. Într-un mesaj din iulie 2022, ea scria: „Aș dori să fie disponibil aici, ca să-mi iau o zi și să o rezolv. Acum sunt mult mai multe implicate.”
Jackie Noyola s-ar fi interesat de pilulele abortive și ar fi aflat că ele pot fi comandate online prin Aid Access, organizație care trimite pilule prin poștă în Statele Unite, deși un contact îi spunea că „legalitatea expedierii lor aici este tulbure”. Același contact adăuga că „avem pilule aici, în Houston.”
Prietenia, în astfel de momente, arată adesea exact așa cum arată în multe grupuri de femei: cineva caută informații, cineva oferă o canapea, cineva îți spune să nu intri în panică. Noyola i-a scris lui Jess: „Putem să ne luăm liber în ziua respectivă și să o facem la mine dacă vrei.” Și Carpenter s-a oferit să o ajute, punându-i la dispoziție și casa ei. Răspunsul lui Jess a fost simplu și foarte omenesc: „Sunt atât de norocoasă să vă am.”
„Voi ați fost un stâlp pentru mine. M-ați ajutat să știu cât valorez și vă sunt recunoscătoare pentru asta.”
Numai că exact acest tip de sprijin este cel pus acum sub lupă. Potrivit Elle, Marcus Silva a depus acțiunea pentru „moarte prin imprudență” în martie 2023, la o lună după finalizarea divorțului, folosind fotografii ale conversațiilor din grupul „Bebes” ca dovezi pentru un presupus avort.
De ce cazul sperie chiar și dacă nu se ajunge la o condamnare
Aici este partea care schimbă tot pentru multe femei: procurorul districtual din Galveston a anunțat deja că Jess nu va fi urmărită penal, conform documentelor legale depuse chiar de Marcus Silva. Dar procesul civil merge spre prietenele care ar fi ajutat-o. Cu alte cuvinte, chiar dacă femeia aflată în centru nu este inculpată penal, rețeaua ei de sprijin poate ajunge să plătească scump, la propriu.
Iar costul nu e deloc simbolic. Cererea este de 1.000.000 de dolari pentru Jackie Noyola și încă 1.000.000 de dolari pentru Amy Carpenter. Pentru două persoane obișnuite, o astfel de sumă poate însemna falimentul, chiar înainte de un verdict final.
Și asta explică de ce astfel de procese pot funcționa ca instrument de intimidare chiar și atunci când nu aduc o victorie juridică. Dacă știi că un mesaj trimis într-o zi grea poate ajunge în instanță, data viitoare te vei gândi de două ori înainte să ceri ajutor. Sau înainte să-l oferi.
Telefonul, partenerul și conversațiile șterse au devenit parte din poveste
Pe 12 iulie 2022, Marcus a găsit în geanta lui Jess un Post-it cu un număr de telefon al unei linii de asistență pentru avort. Apoi i-a verificat telefonul și a descoperit mesaje text „între soția sa și mai multe alte persoane care planificau achiziționarea și livrarea avortului”, după cum apare în raportul poliției reprodus în documentele legale.
A doua zi, Marcus ar fi găsit o pastilă în geanta lui Jess, ascunsă într-un ambalaj de protej-slip, și a identificat-o online ca fiind „prima pilulă utilizată în procesul de avort”. Informația este prezentată ca susținere a lui, nu ca fapt stabilit definitiv.
În grup, Noyola scrisese la un moment dat: „Ea le primește diseară la 8/8:30, așa că va trebui să mă întâlnesc cu ea după aceea.” Iar apoi a trimis mesajul care spune aproape tot despre frica din acel moment: „Ștergeți toate conversațiile de azi. Nu vrei să le caute.”
„Ștergeți toate conversațiile de azi. Nu vrei să le caute.”
Dacă te întrebi cât de des ajung astfel de situații la autorități prin cineva apropiat, cifra e apăsătoare. Între 2000 și 2020, organizația non-profit If/When/How a identificat 61 de cazuri de persoane investigate penal sau arestate pentru că și-au încheiat propria sarcină sau au ajutat pe altcineva. În 26% dintre cazuri, autoritățile au aflat printr-un cunoscut apropiat, fie prieten, părinte sau partener.
Ce s-a schimbat după Dobbs și de ce sprijinul între femei a devenit mai riscant
Decizia Dobbs, pronunțată recent în iulie 2022, anulase Roe v. Wade exact în perioada acestor evenimente. Legile restrictive din Texas, care ridicau pedepsele civile și penale pentru efectuarea unui avort până la închisoare pe viață, nu intraseră încă în vigoare la momentul presupusului avort. Dar atmosfera juridică se schimbase deja.
În același timp, accesul la avortul medicamentos devenise mai ușor decât în trecut. Administrația Biden permisese prescrierea pilulelor abortive prin telemedicină și expedierea lor prin poșta, eliminând vizita obligatorie în persoană la medic. Organizația Mondială a Sănătății a sugerat că avortul medicamentos poate fi autogestionat până la 12 săptămâni în anumite circumstanțe. Asta nu a făcut însă situația mai simplă din punct de vedere legal în statele restrictive.
Sydney Calkin, autoarea volumului „Abortion Pills Go Global”, rezumă foarte bine ruptura dintre siguranța medicală și riscul juridic:
„Ecuația legalității cu siguranța, și a ilegalității cu pericolul, a fost răsturnată de avortul autogestionat cu pilule.”
Dar poate cea mai practică lecție din tot acest caz este alta: într-un climat în care mesajele, capturile de ecran și istoricul telefonului pot fi folosite împotriva unor prietene, intimitatea digitală nu mai este doar un moft tehnic. Este parte din siguranța personală. Iar în acest dosar concret, apărarea lui Jess a fixat deja poziția juridică într-o formulare clară: „poziția ei este că niciuna dintre conduitele sale pretinse, chiar dacă ar fi adevărate, nu constituie un act penal.”
