Un protocol nou de triaj poate reduce timpul petrecut în departamentele de urgență cu 11 minute, fără paturi, personal sau facilități suplimentare.
11 minute par puține când le vezi pe hârtie, dar într-un serviciu de urgență aglomerat înseamnă flux mai bun pentru fiecare pacient care intră pe ușă și mai puțin timp pierdut până la îngrijire. În studiu, reducerea a venit fără să fie compromisă siguranța pacienților.
Ideea e simplă: o parte dintre pacienți pot fi direcționați în siguranță către o zonă de tratament așezat, numită „vertical processing pathway”, în loc să ocupe un pat clasic de urgență. Asta contează mai ales când tu ajungi cu cineva drag la spital și fiecare loc liber face diferența în timpul de așteptare.
Protocolul a fost prezentat în studiul „Vertical Patient Streaming in Emergency Departments”, publicat în revista Management Science și realizat de cercetători de la Universitatea Harvard, Universitatea Oxford și Mayo Clinic. Potrivit Medical Xpress, modelul a fost construit după analiza a aproape 50.000 de vizite la urgențe de la Mayo Clinic Arizona.
Cum ajută învățarea automată la reducerea așteptării
Cercetătorii au folosit un model de învățare automată care estimează dacă un pacient are nevoie de pat, bazându-se doar pe informațiile deja culese la triaj: scorul Emergency Severity Index, motivul prezentării și dacă departamentul funcționează la supracapacitate.
Apoi, abordarea a fost testată într-un studiu prospectiv de 13 săptămâni, pe 11.015 pacienți, în noul departament de urgență Mayo Clinic Arizona. Rezultatul practic a fost tocmai această scurtare a duratei șederii, fără resurse suplimentare.
„Scopul nostru nu a fost să adăugăm tehnologie departamentului de urgență. A fost să oferim clinicienilor o modalitate practică, bazată pe dovezi, de a decide ce pacienți pot primi în siguranță îngrijiri fără a ocupa unul dintre paturile limitate ale departamentului.”
Citatul îi aparține lui Arshya Feizi, autor principal al studiului și cercetător la Universitatea Harvard.
De unde începe diferența, concret
Schimbarea începe chiar la triaj, adică în punctul în care spitalul are deja primele date despre pacient. Nu e vorba despre aparatură nouă, ci despre o folosire mai inteligentă a informațiilor pe care personalul le strânge deja, astfel încât paturile de urgență să rămână disponibile pentru pacienții care chiar au nevoie de ele.
Într-un departament de urgență de dimensiuni medii, cu aproximativ 40.000 de pacienți pe an, acest sistem ar putea recupera aproape 6.800 de ore de utilizare a paturilor într-un singur an. Capacitatea eliberată ar ajunge pentru îngrijirea a aproximativ 2.000 de pacienți suplimentari.
Pentru spitale, impactul nu e doar de organizare. Implementarea protocolului ar putea aduce potențial aproximativ 3 milioane de dolari în rambursări suplimentare, adică circa 13,8 milioane de lei, fără extinderea facilităților sau creșterea personalului.
„Descoperirile noastre arată că îmbunătățirea fluxului de pacienți nu necesită întotdeauna extinderea capacității. Uneori, cea mai mare oportunitate vine din utilizarea mai inteligentă a resurselor existente.”
Afirmația vine de la Soroush Saghafian, co-autor al studiului și profesor la Universitatea Harvard.
