Parlamentul European a votat în toamna trecută interzicerea utilizării termenilor precum burger, cârnăciori sau steak pentru produsele pe bază de plante, în ciuda opoziției din partea supermarketurilor, producătorilor și organizațiilor de consumatori, potrivit Financial Times. Măsura ar putea deveni lege europeană în următorii doi ani, după reluarea discuțiilor în următoarele luni.
Propunerea legislativă ar interzice utilizarea cuvintelor tradițional asociate cu carnea pentru produsele vegetariene și vegane, inclusiv termeni ca gălbenușul și albușul de ou pentru alternativele pe bază de plante.
Cercetările arată că consumatorii nu sunt confuzați
Organizațiile europene de consumatori contestă afirmația că oamenii sunt induși în eroare de termenii precum burger vegetal sau cârnăciori pe bază de plante. Cercetările efectuate pentru BEUC, organizația europeană de consumatori, demonstrează că majoritatea covârșitoare a cumpărătorilor înțeleg perfect că un burger vegetal nu conține carne de vită, atât timp cât este etichetat clar ca vegetarian sau vegan.
Măsura nu vine ca răspuns la cerințele cetățenilor, ci oferă o victorie simbolică ieftină pentru politicienii care vor să pară că apără fermierii, explică specialiștii din industrie.
Impact devastator asupra startup-urilor din sectorul alimentar
Sectorul alimentar pe bază de plante reprezintă una dintre puținele părți cu adevărat dinamice ale economiei alimentare europene. Acesta este dominat de întreprinderile mici și mijlocii care încearcă să ofere consumatorilor opțiuni gustoase și accesibile cu o amprentă de carbon mai mică.
Pentru o companie nou înființată, faptul de a fi anunțată peste noapte că nu își mai poate numi produsul cel mai bine vândut pe bază de proteine din mazăre drept cârnăciori nu reprezintă doar o modificare minoră. Aceasta înseamnă reproiectarea ambalajului, reetichetarea stocului și reînregistrarea mărcilor comerciale.
Companii majore precum Aldi, Lidl și Burger King au avertizat Bruxelles-ul că interzicerea terminologiei familiare va crește confuzia și costurile, nu le va reduce.
Consecințe negative pentru sănătatea publică
Lidl și-a stabilit obiectivul ca un sfert din vânzările sale de proteine să fie pe bază de plante până în 2030. Făcând aceste produse să sune ciudat va face acest obiectiv mai greu de atins, nu mai ușor.
Măsura reprezintă și un autogol în termenii sănătății publice. Dacă suntem serioși în privința combaterii valului de boli legate de dietă care copleșesc sistemele noastre de sănătate și frânează economia cu productivitate scăzută și îmbolnăviri, ar trebui să facem mai ușor pentru familiile grăbite și cu buget limitat să facă alegeri mai sănătoase.
Implicații pentru Marea Britanie și comerțul internațional
Această măsură ar putea anunța o interdicție similară în Marea Britanie. Regatul Unit negociază în prezent un acord sanitar și fitosanitar cu UE pentru a reduce fricțiunile comerciale, bazat pe alinierea regulilor.
Dacă Europa interzice burger-ii vegetali, companiile britanice care exportă în bloc ar putea fi nevoite să se conformeze, chiar dacă exporturile lor reprezintă un procent relativ mic din ceea ce vând pe piața internă.
Apel pentru respingerea propunerii
Miniștrii agricoli europeni, Comisia și Parlamentul au șansa să abandone discret această propunere și ar trebui să o facă. În Londra, miniștrii care negociază cu Bruxelles-ul ar trebui să fie foarte clari: orice măsuri pe care le vom alinia în numele unui comerț mai fluid, nu ne vom angaja să ne controlăm propriile etichete alimentare din supermarketuri.
Politica de sănătate publică reușește când face alegerile mai bune ușoare, nu când cere decodificare lingvistică în timpul cumpărăturilor săptămânale. Numirea unui produs vegetal tub sau disc va cauza mai multă confuzie, nu mai puțină.
