Peste 300 de artiști români, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana și Dan Bittman, au semnat o scrisoare de protest adresată Guvernului Bolojan împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență care modifică Legea dreptului de autor. Artistii susțin că măsura ar elimina gestiunea colectivă extinsă și ar face plata drepturilor de autor opțională în practică, potrivit Viva.
Protestul vizează în principal modul în care sunt colectate drepturile de autor pentru muzica difuzată în spații publice precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport. Printre semnatari se numără și Adrian Despot, Damian Drăghici, toți opunându-se modificărilor propuse de Ministerul Culturii.
Ce înseamnă gestiunea colectivă extinsă
În prezent, sistemul permite restaurantelor, hotelurilor și altor spații să încheie un singur contract cu un organism de gestiune colectivă, în loc să semneze acorduri cu fiecare artist în parte. Acest organism se ocupă apoi de colectarea și distribuirea banilor către artiști, inclusiv către cei care nu sunt membri.
RecomandariTudor Chirilă îl atacă dur pe Nicușor Dan Ați devenit primul pesedist al țării
„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental prin eliminarea gestiunii colective extinse de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, se arată în scrisoarea de protest.
Argumentele artiștilor împotriva modificărilor
Semnatarii avertizează că eliminarea acestui sistem ar crea un mecanism ineficient și ușor de eludat. Ei susțin că plata drepturilor ar deveni opțională, iar un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu doar unul sau doi artiști pentru a evita plata colectivă.
„Plata drepturilor devine opțională, în practică. Un utilizator ar putea declara că are contracte directe cu unul sau doi artiști, pentru a evita plata colectivă, și apoi să difuzeze orice alt repertoriu, fără ca organizațiile de gestiune să poată verifica ce muzică este folosită în realitate”, explică artiștii în document.
RecomandariAdela Popescu revine la TV alături de Tudor Chirilă și Dragoș Bucur în serialul TRAFIC
Aceștia consideră că ar ajunge să fie obligați să își caute singuri muzica prin hoteluri, restaurante sau baruri. „Autorii nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, subliniază semnatarii.
Poziția Ministerului Culturii
Ministerul Culturii a transmis clarificări după primirea scrisorii, explicând că modificările sunt necesare pentru conformarea României la avizul motivat al Comisiei Europene privind gestiunea colectivă a dreptului de comunicare publică a operelor muzicale.
„Principalul scop al acestui act normativ îl reprezintă conformarea România la avizul motivat al Comisiei Europene privind gestiunea colectivă a dreptului de comunicare publică a operelor muzicale”, au transmis oficialii ministerului.
RecomandariKilla Fonic și Irina Rimes se apropie din nou după zvonurile de reconciliere
Potrivit acestora, gestiunea colectivă facultativă a operelor din domeniul audiovizual funcționează de peste 20 de ani și asigură respectarea drepturilor titularilor din România.
Garanții oferite de autorități
Ministerul susține că nu există temei pentru îngrijorare și că extinderea acestei modalități de gestionare la operele muzicale va asigura egalitatea de tratament pentru toate categoriile de autori – muzică, audiovizual, opere scrise și de artă plastică.
„Nu există temei pentru a crede că lucrurile nu vor funcționa corect și productiv și în cazul operelor muzicale”, a declarat un reprezentant al Ministerului Culturii. Autoritățile garantează că nivelul remunerațiilor încasate de autori nu va fi inferior celui din prezent.
Cerințele artiștilor
Semnatarii contestă atât eliminarea gestiunii colective extinse, cât și propunerea de a crea un nou organism comun de colectare, finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști. Ei cer ca, dacă va exista un colector unic, acesta să fie desemnat dintre organismele deja existente pentru a evita costurile suplimentare.
„Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, subliniază artiștii în încheierea scrisorii de protest.
