Revenirea la job după concediul de creștere a copilului nu înseamnă doar reorganizarea programului. Pentru multe mame, e un amestec foarte real de vinovăție, anxietate, frica de a nu fi privite ca „mai puțin implicate” și sentimentul că trebuie să recupereze dintr-un foc doi ani de absență. Iar partea frustrantă e alta: tocmai în perioada asta, multe dezvoltă abilități mai bune de organizare, eficiență și prioritizare.
Aici pierd toți: mama, care se întoarce adesea cu nod în stomac; angajatorul, care ratează potențialul unei angajate valoroase; și noi, ca societate, pentru că avem concedii lungi și stimulente financiare, dar prea puține soluții practice în jurul lor: creșe insuficiente, puțin sprijin real la birou, multă presiune pusă pe femei.
Când cariera și maternitatea se ciocnesc
Andreea Tănase Petrescu, 43 de ani, s-a întors la muncă după doar o lună de concediu de creștere copil. Lucra în banking și ajunsese într-o funcție de conducere, iar pauza i se părea greu de dus, inclusiv profesional. A apelat la ajutorul unei bone și a făcut tot posibilul să țină aproape și copilul, și jobul.
„Pentru o femeie care e foarte activă să renunțe efectiv la identitatea ei pentru că, practic, asta se întâmplă, pui copilul pe primul plan, ceea ce e și firesc, dar cam mai uiți de tine și de preocupările tale. Într-adevăr, copilul are nevoie de o mamă prezentă mereu, dar și împlinită în același timp.”
Și tot ea spune foarte direct ceva ce multe mame simt, dar nu spun cu voce tare:
„Am fost puțin constrânsă și de activitatea pe care o făceam, dar și de partea financiară. Într-adevăr, cu un program flexibil care mi-a permis să alăptez de 3 ori pe zi, aveam și biroul foarte aproape de casă. Clar a fost foarte multă vinovăție și frică că îmi las copilul după o lună cu o persoană străină efectiv.”
La polul celălalt este Alexandra, mamă de 34 de ani, cu o fetiță de un an și cinci luni. Pentru ea, cei doi ani de acasă nu sunt o pauză de care abia așteaptă să scape, ci o perioadă pe care ar prelungi-o dacă ar putea. Soluția realistă pe care o vede? Un program hibrid sau part-time, de 6 ore, măcar câteva luni după întoarcere.
RecomandăriSurpriza uriasa pe covorul rosu. Cum arata Mama June la 46 de ani dupa problemele de sanatateNu e o dorință „de răsfăț”, ci una de adaptare sănătoasă, mai ales când ritmul de dinainte nu mai funcționează la fel.
Ce se întâmplă, de fapt, la birou
Datele arată clar că problema nu e doar în capul mamelor. 44% dintre mame spun că le este greu să împace jobul cu responsabilitățile de acasă. 40% ascund problemele legate de copii de teama să nu fie văzute ca angajat-problemă. Iar 31% afirmă că s-au simțit discriminate la serviciu din cauza statutului de mamă.
RecomandăriA rupt tacerea dupa trei luni de zile! Mama lui Demi Lovato, adevarul despre starea de sanatate a fiicei ei: ”E o boala!”Și mai e ceva foarte concret: doar două femei din 10 spun că primesc sprijin la locul de muncă atunci când au o urgență cu copilul, deși mamele au dreptul la 40 de zile de concediu pe an pentru îngrijirea copilului bolnav. Pe baza datelor de la Observatornews, multe femei trăiesc revenirea la muncă nu ca pe o întoarcere firească, ci ca pe un test continuu în care trebuie să demonstreze că „mai pot”.
Ana Călugăru, Head of Communications eJobs România, descrie foarte bine starea asta de vulnerabilitate: lipsa din CV e percepută ca un gol în carieră, iar unele mame simt că devin mai puțin atractive pe piața muncii. În practică, asta se vede când nu mai primesc proiecte relevante, pentru că managerul presupune că nu mai pot avea aceeași implicare ca înainte.
De ce nu te întorci „mai slabă”, chiar dacă așa pare
Partea care merită ținută minte este că maternitatea nu șterge competențe. Le schimbă, le mută, le rafinează. Dr. Venera Predoi, președinte Fundația Mamaz, spune limpede că o mamă poate dezvolta skilluri noi, mai ales în organizare și eficiență, iar creierul în maternitate poate deveni chiar mai performant.
„O mamă poate să fie extraordinară și să aibă niște abilități, skilluri, pe care până atunci nu le avea în organizare și eficiență. Realitatea e că creierul în maternitate devine chiar mai performant, chiar dacă în primă fază nu pare.”
Iar medicul rezident psihiatru Andreea Cristina Irimia explică de ce întoarcerea la muncă se simte atât de intens: „Creierul efectiv li se schimbă pentru a face loc unei noi identități, aceea de mamă”, iar de aici apar fie schimbări de preferințe profesionale, fie un sindrom al impostorului foarte apăsat.
Dar asta înseamnă și ceva practic pentru tine. Dacă te întorci la muncă, nu te duci „cu minus”. Te duci cu alte reflexe: prioritizezi mai repede, ești mai atentă la timp, ai rezistență mai mare la haos și știi mai bine ce merită energia ta.
Ce poți cere și ce merită pregătit înainte de revenire
România oferă unul dintre cele mai lungi concedii de creștere a copilului din Europa, până la doi ani. Există și stimulentul de inserție: 1.500 de lei pe lună pentru mamele care se întorc la serviciu înainte ca cel mic să împlinească 6 luni, respectiv 650 lei pe lună pentru cele care reîncep munca după această vârstă.
Numai că banii nu rezolvă singuri tranziția. Ce ajută, în viața reală, este să intri în discuția cu angajatorul cu cereri clare, nu doar cu speranța că „o să se înțeleagă”. De pildă:
- cere o perioadă de acomodare cu program hibrid, dacă rolul permite
- propune un program de 6 ore pentru câteva luni, exact cum își dorește Alexandra
- discută din timp cine te poate ajuta cu copilul: bonă, bunici, creșă, combinații între ele
- notează-ți exemple concrete de skilluri folosite în maternitate care te ajută și profesional: planificare, multitasking, decizie rapidă, negociere, reziliență
- stabilește ce faci când apare o urgență medicală, inclusiv folosirea celor 40 de zile de concediu pentru îngrijirea copilului bolnav
Și da, merită să îți refaci puțin încrederea și înainte de prima zi. O discuție cu alte mame din comunități online, grupuri de suport sau chiar cu prietene care au trecut deja prin asta poate să îți scadă mult anxietatea (uneori ai nevoie doar să auzi că nu ești singura care plânge în mașină înainte de birou).
Ce lipsește încă
România stă bine pe durata concediului, dar mult mai slab la infrastructura care face întoarcerea sustenabilă. Față de alte state europene, precum Austria, Belgia, Ungaria, Franța sau Germania, la noi lipsesc programele solide de sprijin parental și o rețea suficientă de îngrijire pentru copii.
La nivel oficial, există măcar recunoașterea problemei. Silvia Dincă, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că, dacă discriminarea persistă în întreg ecosistemul, statul trebuie să intervină cu politici publice care să sprijine mamele. Deocamdată, promisiuni există, soluții concrete încă nu.
Până apar, cel mai util pas pentru o mamă care se pregătește să revină la job este unul simplu: să nu trateze întoarcerea ca pe o probă de supraviețuire, ci ca pe o negociere serioasă. Cere programul de care ai nevoie, folosește drepturile pe care le ai și intră în birou cu lista ta de skilluri noi. Sincer, sunt mai valoroase decât crezi.
