Noul clasament al facultăților de drept din Statele Unite, publicat de U.S. News & World Report, aduce o schimbare la vârf. Universitățile Stanford și Yale împart acum prima poziție, în timp ce University of Chicago completează podiumul, clasându-se pe locul 3. Imediat după, un grup de patru universități de prestigiu – Duke, Harvard, Penn și Virginia – se află la egalitate pe locul 4.
Urcări spectaculoase în clasament
Anul acesta, clasamentul a fost marcat de câteva salturi de-a dreptul impresionante, care au reconfigurat ierarhia. Unele universități au înregistrat creșteri care, la prima vedere, par greu de explicat. V-ați gândit vreodată cum o facultate poate urca zeci de locuri într-un singur an?
Iată cele mai notabile urcări:
- Universitatea din Kansas a sărit 28 de locuri, de pe 68 pe 40.
- St. John’s a urcat 24 de locuri, de pe 84 pe 60.
- Florida International a înregistrat un salt uriaș de 38 de locuri, de pe 98 pe 60.
- Loyola Marymount a urcat 11 locuri, de pe 77 pe 66.
- Texas A&M a avansat spectaculos cu 23 de locuri, de pe 46 pe 23.
Giganții care au pierdut teren
În schimb, unele nume mari au avut de suferit în ediția 2024-2025 a clasamentului. NYU (New York University) a coborât 4 locuri, ajungând pe poziția a 10-a, o mișcare semnificativă pentru o instituție de top. Nici UCLA nu a stat mai bine, alunecând 2 locuri, de pe 14 pe 16. O altă scădere notabilă a fost cea a Washington University, care a pierdut 4 poziții, ajungând de pe locul 16 pe 20.
De ce au eșuat predicțiile?
Analistul Derek T. Muller, care a încercat să anticipeze rezultatele, recunoaște că a greșit în câteva puncte esențiale. El a crezut că anumiți factori vor cântări mai mult. „Am crezut că rezultatele privind angajarea vor conta mai mult,” a declarat el. Numai că lucrurile au stat puțin diferit.
Marea surpriză a venit din ponderea acordată evaluării colegiale (peer assessment), un scor acordat de academicieni și practicieni din domeniu. Muller admite că a calculat greșit impactul acestui indicator. „Am subestimat cât de mult ar putea scădea scorurile de evaluare colegială pentru unele școli,” a explicat el, adăugând: „Am supraestimat cât de mult ar putea crește scorurile de evaluare colegială pentru altele.” percepția contează enorm.
Și mai e ceva. O modificare tehnică în metodologie a dat peste cap multe calcule. Muller a mizat pe o medie a datelor din ultimii doi ani, atât pentru promovabilitatea la barou, cât și pentru angajare. E drept că așa ar fi fost mai stabil. Dar U.S. News a schimbat macazul. „Am crezut că U.S. News va folosi un amestec de date din ultimii doi ani pentru rezultatele de la barou, dar a folosit doar cele mai recente date,” a precizat Muller. Același lucru s-a întâmplat și cu datele de angajare: „Am crezut că U.S. News va folosi o medie pe doi ani pentru rezultatele privind angajarea, dar a folosit doar cele mai recente date.”
Cazul NYU, o lecție despre percepție
Iar cel mai bun exemplu al impactului acestor factori este chiar cazul NYU. Muller anticipase că va ocupa locul 5, dar a ajuns pe 10. Motivul principal? Scorul de evaluare colegială a scăzut de la 4.6 la 4.4. O diferență care pare mică, dar care a costat-o scump în clasamentul final.
La polul opus se află Texas A&M. Creșterea sa spectaculoasă a fost alimentată, în parte, de o majorare a scorului de percepție de la 3.2 la 3.4. Această mică îmbunătățire, combinată cu alți factori, a propulsat-o 23 de locuri mai sus.
Volatilitatea a fost cuvântul de ordine.
Folosirea datelor dintr-un singur an, în loc de medii pe doi ani, a amplificat mișcările din clasament, transformând mici variații în salturi sau căderi spectaculoase. Aceasta pare a fi noua realitate a topurilor universitare.
