Șase minute de citit au fost asociate cu o reducere de 68% a stresului, dar efectul nu este garantat

Publicat: 1 octombrie 2026, 10:23Actualizat: 1 octombrie 2026, 10:23

Șase minute de lectură au fost asociate, într-un sondaj, cu o reducere de 68% a nivelului de stres. Rezultatul face parte dintr-o lucrare care leagă cititul de plăcere de o stare psihică mai bună și de un declin cognitiv mai lent, dar nu înseamnă că fiecare persoană va obține același efect după șase minute.

Lucrarea publicată în revista Psychological Medicine a fost realizată de cercetători de la University of Cambridge și The Queen’s Reading Room. Autorii au reunit sondaje, cercetări care au urmărit participanții în timp, teste cognitive și studii de neuroimagistică despre lectura practicată în diferite etape ale vieții.

Într-un sondaj cu peste 4.000 de adulți, 38% dintre participanți au ales cititul drept principala lor metodă de relaxare. Cărțile au reprezentat o sursă de confort pentru 35% dintre respondenți, față de 31% care au indicat un pahar de vin și 10% care au ales o baie fierbinte.

Lectura a fost legată și de felul în care oamenii se raportează unii la alții. Aproape două treimi dintre cititorii incluși într-un sondaj au spus că aceasta îi ajută să înțeleagă mai bine sentimentele altor persoane. Jumătate au declarat că au devenit mai deschiși față de credințe și opinii diferite de ale lor.

Un program de lectură în grup, la care au participat aproape 2.000 de persoane, a adus și o dimensiune socială. Aproape trei sferturi dintre participanți au declarat că activitatea le-a influențat pozitiv starea generală de bine, iar peste 40% au spus că s-au simțit mai conectați cu alte persoane. Autorii consideră că un club de lectură ar putea combina stimularea cognitivă cu beneficiile contactului social.

Studiile au asociat cititul frecvent cu un declin cognitiv mai lent

Câteva dintre studiile examinate au monitorizat, vreme de mai mulți ani, persoane în vârstă. Unul dintre studii a urmărit 801 persoane în vârstă de minimum 65 de ani, pentru o perioadă medie de circa patru ani și jumătate. Activitățile cognitive, între care lectura cărților, a ziarelor și a revistelor, au fost corelate cu un risc de boală Alzheimer mai mic cu 33%.

O altă cercetare a inclus 469 de persoane cu vârsta de cel puțin 75 de ani și le-a urmărit aproximativ cinci ani. În perioada monitorizării, cititul a fost asociat cu un risc cu 35% mai mic de demență.

Aceste procente nu demonstrează că lectura previne boala Alzheimer sau alte forme de demență. Studiile arată o asociere, iar diferențele observate pot avea legătură și cu alți factori din stilul de viață al persoanelor care citesc frecvent.

Educația a fost analizată separat deoarece este asociată cu rezerva cognitivă, adică abilitatea creierului de a face față schimbărilor produse de îmbătrânire sau de boală. Într-o cercetare cu aproape 2.000 de adulți de peste 64 de ani, urmăriți timp de 14 ani, lectura frecventă a fost asociată cu un declin cognitiv mai lent indiferent de nivelul de educație.

Autorii consideră că cititul ar putea susține această rezervă inclusiv în cazul persoanelor care au avut mai puține oportunități educaționale. Este o activitate accesibilă și poate fi continuată până la vârste înaintate.

Datele adunate din rândul tinerilor merg în aceeași direcție. O cercetare care a folosit informații de la peste 10.000 de adolescenți a constatat că participanții care începuseră să citească de plăcere de la vârste mici aveau ulterior rezultate mai bune la testele de atenție și mai puține probleme de sănătate mintală și de comportament.

Acești adolescenți dormeau mai mult și petreceau mai puțin timp în fața ecranelor. Investigațiile de imagistică cerebrală au arătat diferențe în regiuni implicate în limbaj, controlul acțiunilor, reglarea emoțiilor și înțelegerea relațiilor sociale. Asocierile s-au menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul venitul familiei și educația părinților.

Lucrarea din Psychological Medicine nu este un experiment care să dovedească faptul că lectura produce direct toate aceste rezultate. Ea reunește cercetări realizate prin metode diferite, iar unele dintre ele se bazează pe răspunsurile oferite de participanți despre propriile obiceiuri și stări.

Poți privi lectura de plăcere ca pe o activitate accesibilă pentru relaxare și stimulare cognitivă, nu ca pe un tratament. Cititul nu înlocuiește îngrijirea pentru problemele de sănătate mintală și nu oferă o protecție garantată împotriva demenței, iar autorii consideră că rolul său în construirea rezilienței și a rezervei cognitive trebuie cercetat în continuare.