Șantajul online al copiilor. Ce faci după o amenințare

Ca să îți protejezi copilul de șantajul online, verificați împreună cine îi vede conturile și cine îi poate scrie, apoi stabiliți că îți poate arăta orice mesaj care îl sperie fără să fie pedepsit. Dacă cineva îl amenință cu o fotografie privată, pune-i siguranța pe primul loc, păstrează mesajele fără să redistribui imaginea și sesizează Poliția. Pentru un pericol imediat sau o amenințare cu violența, sună la 112.

Verifică împreună conturile și telefonul

Luați pe rând aplicațiile folosite de copil. Verificați dacă profilul este privat, dacă urmăritorii sunt persoane cunoscute și cine îi poate trimite mesaje, eticheta fotografiile sau menționa numele. Opriți afișarea locației și scoateți din profil adresa, numărul de telefon și alte date personale.

Actualizați telefonul și aplicațiile, folosiți parole diferite și activați confirmarea suplimentară la intrarea în cont, numită autentificare în doi pași. Copilul nu trebuie să dea parola unei persoane cunoscute pe internet. Pentru copiii mai mici, instrumentele de control parental pot limita aplicațiile și timpul petrecut pe ecran.

Pe Instagram, conturile adolescenților sunt private când sunt create. Adolescenții sub 16 ani pot alege setări mai puțin protectoare doar dacă părintele își dă acordul. Pe TikTok, conturile utilizatorilor între 13 și 15 ani sunt private de la început. Verificați totuși setările împreună, inclusiv cine poate vedea postările după ce copilul acceptă un urmăritor.

Vorbește despre fotografii fără reproșuri

Spune-i copilului că poate cere ajutor chiar dacă a trimis deja o fotografie intimă. Dacă este amenințat, vina nu este a lui. Întreabă-l calm cine i-a scris, în ce aplicație, ce i-a cerut și dacă există un pericol imediat.

Șantajul poate începe cu o cerere de a păstra conversația secretă sau de a o muta într-o aplicație unde mesajele sunt greu de urmărit. Pot urma cereri de fotografii, parole, bani ori o întâlnire. Stabiliți dinainte că, la o astfel de cerere, copilul oprește discuția și vine la un adult de încredere. Poliția recomandă discuțiile regulate, nu supravegherea agresivă.

Observă schimbările, fără să tragi concluzii pripite

Un copil hărțuit poate deveni retras, poate evita telefonul sau poate refuza să meargă la școală. Tristețea, nervozitatea și neliniștea pot fi și ele semnale. Niciuna dintre aceste schimbări nu dovedește singură că este șantajat; întreabă-l ce se întâmplă, fără să îl acuzi.

Ce faci după o amenințare sau o publicare

Dacă un cont amenință că va trimite colegilor o fotografie, primul pas este să afli dacă există și o amenințare imediată la adresa copilului. Dacă fotografia a apărut deja online, raportează și postarea, nu doar contul; păstrează datele care arată unde a apărut, fără să descarci sau să trimiți mai departe imaginea.

Verifică dacă este în siguranță. Sună la 112 dacă este în pericol imediat, este amenințat cu violența sau o infracțiune se petrece atunci.
Ascultă-l fără reproșuri. Nu continuați discuția cu persoana care amenință și nu trimiteți alte fotografii, bani sau răspunsuri la cererile ei.
Păstrează mesajele de amenințare, numele contului, linkul profilului, data și ora. Fă capturi ale conversației și, dacă imaginea a fost publicată, notează linkul postării. Nu șterge mesajele ori contul înainte de a păstra aceste dovezi și nu copia imaginea intimă pentru a o arăta altora.
Raportează în aplicație amenințarea, contul și, dacă există, postarea cu imaginea; cere eliminarea postării. După păstrarea dovezilor, blochează contul care amenință.
Sesizează Poliția și prezintă mesajele, capturile, numele contului și linkurile păstrate. Dacă ai nevoie de sprijin pentru copil, folosește și numerele de ajutor de mai jos.

Pentru o imagine făcută când copilul avea sub 18 ani, instrumentul Take It Down poate ajuta la împiedicarea redistribuirii ei pe platformele participante. El creează pe dispozitiv o amprentă digitală a fotografiei, fără să trimită fotografia propriu-zisă. Nu înlocuiește raportarea postării și sesizarea Poliției.

Amenințarea cu dezvăluirea unui lucru compromițător pentru a obține ceva poate fi șantaj, chiar dacă fotografia nu a fost publicată. Publicarea unei imagini intime fără acord este o infracțiune distinctă. Dacă imaginile intră în categoria materialelor pornografice cu minori, legea sancționează inclusiv deținerea și distribuirea lor; păstrează dovezile amenințării, nu redistribui materialul.

Unde ceri ajutor în România

Pe lângă sesizarea Poliției, poți suna gratuit la 119 pentru a raporta abuzul sau violența asupra copilului. Apelul este preluat și transmis pentru intervenția specialiștilor în protecția copilului. Pentru un pericol imediat rămâne numărul 112.

Pentru consiliere și îndrumare, copilul sau un adult poate suna la 116 111, Telefonul Copilului. Răspund asistenți sociali și psihologi de luni până vineri, între 10:00 și 20:00. Apelul este gratuit în rețelele Orange, Telekom și Vodafone.

Întrebări frecvente

Se poate cere un ordin de protecție pentru hărțuire online?

Da. Legea nr. 26/2024 include hărțuirea și amenințările online printre actele pentru care se poate cere protecție; se aplică din 31 august 2024. Dacă există risc iminent, victima, tutorele sau reprezentantul legal poate cere în scris polițistului un ordin provizoriu, indicând probele. Cererea către judecătorie nu are taxă judiciară de timbru și se judecă urgent.

Filtrele de control parental blochează orice conținut nepotrivit?

Nu. De exemplu, filtrele din Family Link nu împiedică apariția conținutului în rezultatele căutării sau accesarea lui printr-un link direct.

Poate suna la 116 111 un copil care nu are cetățenie română?

Da, dacă se află în România. Și părinții, profesorii sau alte persoane pot suna pentru a semnala încălcarea drepturilor unui copil.

Ce risc are persoana care amenință sau publică imaginea?

Codul penal pedepsește șantajul cu închisoare între un an și 5 ani. Dacă scopul este obținerea unui folos material, închisoarea este între 2 și 7 ani. Legea pedepsește distribuirea unei imagini intime fără acord cu amendă sau cu închisoare între 6 luni și 3 ani.

Surse verificate la 2 noiembrie 2026: Codul penal; Legea nr. 26/2024 și Ministerul Justiției; Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție; Poliția Română; Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane; UNICEF România; Asociația Telefonul Copilului; Google For Families Help; Meta și TikTok.