Replicile care pun presiune copilului înainte de școală. Cum formulezi mesaje care îi validează emoțiile

Adaugă Lyla ca sursă preferată în Google

„Nu ai de ce să fii emoționat” sau „Totul va fi bine” sună liniștitor, dar replicile folosite înainte de școală pot face exact opusul: copilul ajunge să simtă că frica lui nu are loc sau că trebuie să se descurce perfect. Asta explică psihologul Lavinia Chifor, de la Centrul Psiho-Logo-Med din Oradea, într-o declarație publicată de Totul Despre Mame.

Copilul care spune că îi este teamă nu caută mereu imediat o soluție. Lavinia Chifor spune că, uneori, are nevoie mai întâi ca adultul să recunoască ceea ce simte. Când aude că nu are motiv să fie emoționat, poate înțelege că teama lui nu este suficient de bună și că anumite stări trebuie ascunse.

Presiunea apare și când adultul promite un rezultat pe care copilul încă nu îl cunoaște. Replica „Lasă că o să-ți placă” pornește de la un final fericit, dar, dacă experiența nu este plăcută, copilul poate ajunge să creadă că problema este la el, nu în situație.

La fel funcționează și „Ești mare deja”. Vârsta ajunge să pară criteriul după care copilul are sau nu voie să se teamă, deși, după cum explică psihologul, maturizarea nu șterge frica. Un copil poate avea mai multă autonomie și, totuși, să fie foarte emoționat în fața unei schimbări.

Nici „Totul va fi bine” nu îl ajută întotdeauna. Primele zile sau primele săptămâni pot veni cu oboseală, plâns, dor de casă, neînțelegeri cu un coleg sau momente în care nu pricepe ceva. Când i se promite că nimic neplăcut nu se va întâmpla, realitatea îl poate lua prin surprindere.

Și întrebările repetate despre teamă pot mări tensiunea. Dacă îl întrebi des „Ți-e frică?”, „Ești sigur că vei fi bine?” sau „Nu ești emoționat?”, anxietatea devine subiectul principal al dimineții. Copilul poate înțelege că există, totuși, un motiv serios de îngrijorare.

Contează și felul în care adultul se poartă. Copiii urmăresc tonul vocii, expresia feței și comportamentul adultului, nu doar cuvintele. Dacă începutul școlii este tratat ca un eveniment foarte greu, aceste semnale pot cântări mai mult decât orice asigurare spusă pe fugă.

Replicile despre comportament și rezultate pot pune presiune

Presiunea se strecoară și în replicile despre comportament sau rezultate. „Să fii cuminte!” este prea vag pentru un copil și poate însemna să nu vorbească, să nu întrebe sau să accepte orice. „Să nu faci vreo prostie!” poate suna, pentru un copil anxios sau perfecționist, ca o așteptare de eșec.

La fel de apăsătoare sunt „Să iei notă bună!”, „Să fii cel mai bun!”, „Să nu te faci de râs și să nu mă faci de râs!”, „Ai grijă să nu te cerți cu nimeni!”, „Să fii atent și să nu faci greșeli!”, „Să nu plângi la școală!” și „Să nu uiți ce ți-am spus!”. În toate, accentul cade pe perfecțiune, comparație, rușine sau ascunderea emoției.

Dimineața pleacă mai bine dacă numești emoția și spui clar ce are de făcut

În loc să îi ștergi repede teama, poți începe chiar de acolo. Lavinia Chifor recomandă formulări care recunosc emoția și îi arată copilului că poate merge la școală chiar dacă încă o simte. Pregătirea pentru clasa I înseamnă oricum adaptare la ore fixe de trezire și culcare, teme, reguli și lucruri necunoscute, așa că reacția lui nu apare din nimic.

Psihologul Lavinia Chifor recomandă mesaje precum:

„Știu că ai emoții. E ceva nou și e firesc. Poți merge la școală chiar dacă încă ai emoții.”, a declarat Lavinia Chifor, psiholog la Centrul Psiho-Logo-Med din Oradea, în declarația publicată de Totul Despre Mame.
„Cred că ești pregătit. Dacă apare ceva neprevăzut, te descurci sau poți cere ajutor.”
„Ai grijă de tine. Dacă apare o problemă și nu știi ce să faci, cere ajutor.”, a transmis Lavinia Chifor, psiholog la Centrul Psiho-Logo-Med din Oradea, declarație publicată de Totul Despre Mame.
„Dacă îți este dor de mine sau te simți copleșit, poți spune unui adult.”
„Nu trebuie să știi totul. E normal să întrebi și e normal să greșești.”

La comportament, ajută mai mult instrucțiunile concrete decât formulele generale. Psihologul recomandă mesaje precum „Să fii atent la tine și la ceilalți. Dacă ceva te deranjează, poți să-mi povestești” sau „Dacă apare o problemă cu un coleg, încearcă să vorbești calm. Dacă nu reușești să o rezolvi, cere ajutor unui adult”, a precizat Lavinia Chifor, psiholog la Centrul Psiho-Logo-Med din Oradea, în declarația publicată de Totul Despre Mame.

Și când vine vorba despre învățare, accentul se mută de pe rezultat pe proces. Formulări precum „Vezi ce poți învăța astăzi și încearcă să faci lucrurile cât poți tu de bine”, „Fă cât poți de bine și, dacă ceva nu îți iese, vedem împreună ce ai nevoie să mai înțelegi” sau „Dacă nu înțelegi ceva, întreabă. Dacă greșești, poți încerca din nou”, a explicat Lavinia Chifor, psiholog la Centrul Psiho-Logo-Med din Oradea, declarație publicată de Totul Despre Mame, îi lasă copilului mai puțină presiune și mai mult spațiu să ceară ajutor de mâine dimineață, chiar de la poarta școlii.

Citește și: