Ședință de consiliere între un terapeut și un pacient pe canapea – Foto: Alex Green / Pexels

Bebelușii mamelor care au primit psihoterapie pentru depresie în timpul sarcinii au prezentat diferențe în dezvoltarea creierului, asociate cu reacții emoționale mai puțin negative la șase luni. Rezultatele unui studiu clinic randomizat sugerează un posibil beneficiu pentru copil, pe lângă îmbunătățirea sănătății mintale a mamei.

Cercetarea publicată în Nature Communications a cuprins 234 de gravide care semnalaseră simptome depresive la consultațiile prenatale. Participantele au fost incluse în primul sau al doilea trimestru, apoi repartizate aleatoriu în două grupuri, explică autorii într-un articol pentru The Conversation, preluat de The Independent.

Investigațiile prin rezonanță magnetică (RMN), realizate în săptămânile de după naștere, au arătat un volum al hipocampului cu 5% mai mic la copiii mamelor care primiseră intervenția psihoterapeutică, față de copiii din grupul de comparație. Hipocampul este o regiune cerebrală implicată în învățare, memorie și reglarea emoțiilor.

La evaluarea de la șase luni, bebelușii au întâlnit situații necunoscute. Printre ele s-a aflat o jucărie robot zgomotoasă, care dansa și avea mișcări imprevizibile. Cei cu un hipocamp mai mic la naștere au avut tendința să răspundă mai puțin negativ decât cei cu un volum mai mare.

Interesul pentru aceste reacții vine din cercetări anterioare: răspunsurile mai negative ale sugarilor la asemenea experiențe au fost asociate cu niveluri mai ridicate de depresie și anxietate în adolescență. Această asociere nu reprezintă însă un rezultat pe termen lung al intervenției testate acum.

Despre dovezile de la care a pornit echipa, Catherine Demers, profesoară asistentă de psihiatrie la University of Colorado Anschutz și autoarea principală a studiului, a declarat în comunicatul publicat pe news.cuanschutz.edu: „Cercetările au arătat de mult timp că depresia din timpul sarcinii este asociată cu diferențe în rezultatele emoționale și comportamentale ale copiilor, dar majoritatea acestor dovezi au fost corelaționale.”

„Folosind un studiu clinic randomizat, am putut testa dacă tratarea depresiei în timpul sarcinii poate influența efectiv dezvoltarea timpurie a creierului la sugari”, a explicat Demers.

Un hipocamp mai mic are altă semnificație în primele luni de viață

Autorii atrag atenția asupra diferenței dintre creierul sugarului și cel al adultului. La adulți, un volum cerebral mai mic este adesea asociat cu efecte nefavorabile. La începutul vieții, creierul încă se dezvoltă, iar un ritm mai rapid de creștere nu reprezintă neapărat un avantaj.

O ipoteză discutată de cercetători este că stresul ar putea grăbi dezvoltarea cerebrală timpurie. Hormonii legați de stres și inflamația asociată depresiei sunt, de asemenea, explicații posibile pentru influențarea creșterii creierului, nu mecanisme demonstrate de acest studiu.

Intervenția testată se numește MOMCare, o formă scurtă de psihoterapie interpersonală adaptată depresiei prenatale. Programul a cuprins opt întâlniri a câte 50 de minute, concentrate pe:

  • dezvoltarea abilităților de relaționare;
  • reducerea conflictelor;
  • întărirea sprijinului social.

Grupul de comparație a primit educație despre sănătatea mintală, strategii pentru gestionarea simptomelor depresive și trimiteri către servicii comunitare, inclusiv terapie. Îngrijirea medicală obișnuită a continuat pentru ambele grupuri și putea include recomandări pentru psihoterapie sau medicație.

Prin urmare, comparația nu a fost făcută cu un grup lăsat fără sprijin. Autorii subliniază că ambele variante ofereau mai mult ajutor decât primesc adesea gravidele cu simptome depresive.

Proiectul raportase deja rezultate pentru mame: proporția participantelor cu diagnostic de depresie în sarcină era de 36% înainte de MOMCare și de 6% după intervenție. Cele care primiseră psihoterapia au avut și o probabilitate mai mare de a duce sarcina la termen. Nașterea la termen este asociată cu spitalizări mai scurte după naștere și cu rezultate mai bune în sănătatea și dezvoltarea copilului, inclusiv în performanța școlară.

„Constatările noastre sugerează că tratarea depresiei mamei în timpul sarcinii poate contribui la conturarea unei traiectorii de dezvoltare mai sănătoase pentru creierul sugarului”, a declarat în comunicatul universității Elysia Davis, profesoară de psihologie la University of Denver și autoare corespondentă a studiului.

„Acest studiu evidențiază sarcina ca pe o perioadă critică pentru intervenție și întărește ideea că sprijinirea sănătății mintale a mamei este și o investiție în sănătatea copilului”, a adăugat Davis.

Autorii articolului estimează că depresia afectează până la una din cinci femei însărcinate. Estimarea din comunicatul universității diferă: 20%-40% dintre persoanele însărcinate. Depresia prenatală este asociată cu un risc crescut de hipertensiune, naștere prematură și probleme de sănătate mintală la copil.

În timpul sarcinii, contactele cu serviciile medicale sunt adesea mai frecvente decât în alte perioade ale vieții. Autorii văd în aceste consultații o ocazie pentru integrarea sprijinului psihologic în îngrijirea prenatală.

„Aceste constatări oferă dovezi convingătoare că îngrijirea sănătății mintale în timpul sarcinii are potențialul de a aduce beneficii între generații”, a declarat în același comunicat Benjamin Hankin, profesor de psihologie la University of Illinois Urbana-Champaign.

„Sprijinirea sănătății mintale a mamei ar putea fi una dintre cele mai timpurii oportunități pe care le avem de a promova dezvoltarea sănătoasă a copilului”, a mai spus Hankin.

Echipa descrie cercetarea drept primul studiu clinic randomizat care arată că tratarea depresiei prenatale poate influența structura creierului sugarului. Rezultatele se adaugă unui număr încă mic, dar în creștere, de studii randomizate care au identificat beneficii pentru dezvoltarea emoțională a copiilor și modificări ale hormonilor legați de stres după reducerea depresiei materne.

Pentru evaluarea beneficiilor de durată, cercetătorii vor continua urmărirea mamelor și copiilor în primii ani ai copilăriei. Vor urmări inclusiv depresia și anxietatea pe măsură ce copiii cresc.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră