Peste două treimi din tinerii chestionați în Europa au trăit experiențe traumatizante în copilărie

Publicat: 8 octombrie 2026, 21:10Actualizat: 8 octombrie 2026, 21:10

Peste două treimi dintre tinerii chestionați în Europa au raportat experiențe adverse în copilărie, precum abuzul sau pierderea unui părinte. Acestea sunt asociate cu o sănătate mintală și o calitate a vieții mai slabe la maturitate. Mai mult de unul din cinci participanți a trecut prin cel puțin patru asemenea experiențe.

Rezultatele provin dintr-un raport al OMS/Europa, relatat de euronews. Cercetarea se bazează pe răspunsurile a peste 26.000 de persoane cu vârste între 18 și 30 de ani, culese în Europa între noiembrie 2025 și ianuarie 2026.

Diferența se vede în nevoia de ajutor resimțită de participanți: 76,3% dintre cei cu patru sau mai multe experiențe adverse au considerat că avuseseră nevoie de sprijin profesionist pentru sănătatea mintală în anul precedent. În grupul care nu raportase nicio astfel de experiență, proporția a fost de 36,7%.

Tot tinerii cu cea mai mare expunere au fost mai predispuși să spună că nu primiseră ajutorul de care simțiseră că aveau nevoie, avertizează raportul. Comparația privește nevoia de sprijin declarată de participanți.

Problemele raportate mai frecvent de persoanele cu cel puțin patru experiențe adverse au depășit sfera sănătății mintale. Acestea au avut rate semnificativ mai mari de:

durere sau disconfort fizic;
dificultăți în activitățile zilnice, inclusiv la muncă ori la studiu;
mobilitate afectată;
dificultăți de îngrijire personală.

„Când un copil crește în preajma violenței sau într-o familie aflată în criză, n-ar trebui să ne surprindă că aceste experiențe îl urmăresc ani mai târziu în sala de clasă, pe piața muncii și în relațiile sale”, a declarat Natasha Azzopardi-Muscat, director pentru sisteme de sănătate la OMS/Europa.

„Constatările sunt remarcabil de consecvente. Experiențele adverse din copilărie stau la baza unor rezultate mai slabe în privința sănătății, a vieții sociale și a situației economice a tinerilor adulți din Europa”, a spus Mark Bellis, de la Liverpool John Moores University, coordonatorul academic al studiului.

Prevenția și intervenția timpurie pot limita urmările între generații

Cercetarea a urmărit nouă forme de adversitate, adică experiențe dăunătoare trăite în copilărie. Au fost evaluate:

abuzul fizic, emoțional și sexual;
neglijarea fizică;
consumul de substanțe și bolile mintale în familie;
separarea părinților și decesul unui părinte;
asistarea la violență domestică.

Dintre acestea, cele mai frecvente au fost separarea sau decesul unui părinte, asistarea la violență domestică și abuzul emoțional.

Raportul explică și rolul stresului cronic din copilăria timpurie, pe care asemenea experiențe îl pot provoca. Acesta perturbă dezvoltarea creierului, afectează capacitatea de reglare a emoțiilor și modifică felul în care organismul răspunde la stres.

Azzopardi-Muscat a subliniat că amploarea problemei este adesea trecută cu vederea. „Nu este o problemă de sănătate mintală privită izolat. Este și una socială și economică și are nevoie de implicarea tuturor sectoarelor, nu doar a serviciilor de sănătate”, a adăugat ea.

Autorii avertizează că, fără prevenție și intervenție timpurie eficiente, experiențele dăunătoare tind să se repete între generații. Adulții afectați au un risc mai mare de a-și crește copiii în condiții marcate de stres financiar, violență domestică și probleme de sănătate mintală ale părinților.

Bellis a precizat că asemenea experiențe pot fi prevenite, iar impactul lor poate fi redus. „Cu sprijinul factorilor de decizie, investițiile într-o copilărie mai sigură și mai protectoare vor contribui la populații mai sănătoase, comunități mai puternice și un viitor mai prosper pentru Europa”, a adăugat coordonatorul studiului.

Raportul arată că rezultate pozitive rămân posibile inclusiv pentru persoanele care au trecut prin mai multe experiențe adverse în copilărie.