Când temperaturile resimțite ating 45°C, ca în zilele de cod roșu anunțate în 35 de județe și în București, anumite alimente obișnuite din bucătărie pot deveni o sursă de risc. Ne referim la orezul fiert lăsat pe masă, sosurile deschise rămase pe blat, gheața din băuturi și fructele pretăiate.

Riscul nu vine din aspectul suspect al acestor alimente, ci din viteza cu care bacteriile se dezvoltă la căldură. Vara este sezonul cu cele mai multe afecțiuni intestinale, iar consumul acestor patru alimente, aparent inofensive, poate provoca episoade de diaree. Pe termen lung, problemele pot avea urmări serioase pentru sănătate, pe lângă disconfortul imediat și costurile medicale.

Orezul fiert devine un mediu propice pentru bacterii în doar câteva ore

Dacă obișnuiți să fierbeți o cantitate mai mare de orez și să o lăsați pe aragaz sau pe masă, acesta este un punct sensibil. Orezul fiert păstrat la temperatura camerei poate deveni un mediu propice pentru bacteria Bacillus cereus.

Dr. Huang Xuan, specialist în terapie intensivă, explică direct de ce vara fiecare oră contează:

„Mulți lasă orezul fiert la temperatura camerei, crezând că acoperirea îl menține igienic. Acest orez poate deveni însă un mediu propice pentru bacteria Bacillus cereus, în doar câteva ore. Riscul crește mai ales vara.”

Cifrele arată clar cât de repede se schimbă situația când temperatura crește. Toxinele acestei bacterii pot fi detectabile în 16 ore la 20°C, în 8 ore la 30°C și în doar 4 ore la 35°C. Diferența dintre 20°C și 35°C înseamnă un timp de patru ori mai scurt până la apariția toxinelor. Mai important, bacteriile pot trece de pragul periculos în două ore la 35°C.

Un aspect mai puțin intuitiv este că reîncălzirea nu rezolvă totul. Toxinele Bacillus cereus rezistă la căldură și nu sunt distruse complet nici prin încălzire la 126°C timp de 90 de minute. Altfel spus, dacă orezul a stat prea mult afară, simpla încălzire nu îl face automat sigur.

Sosurile de soia și stridii necesită refrigerare după deschidere

Multe persoane le țin lângă aragaz, fiindcă le folosesc des. Numai că sosul de stridii și sosul de soia cu sodiu redus pot deveni medii bune pentru bacterii și mucegai dacă nu sunt puse la rece după deschidere.

Dr. Huang Xuan, specialist în terapie intensivă, atrage atenția asupra unei idei foarte răspândite:

„Mulți păstrează sosul de stridii sau de soia pe blat, crezând că sarea le conservă natural. Aceste condimente pot deveni medii propice pentru bacterii și mucegai, dacă nu sunt refrigerate după deschidere.”

Riscul invocat aici este Salmonella, bacteria care poate provoca vărsături, diaree, febră și dureri abdominale. Un semnal de alarmă este tocmai faptul că produsul poate părea în regulă. Un studiu din „Journal of Food Quality and Hazards Control” a arătat că dezvoltarea bacteriană în sosul de stridii păstrat la temperatura camerei a apărut după șase săptămâni, chiar dacă gustul și mirosul au rămas normale.

O regulă simplă pentru această săptămână este: după deschidere, mutați aceste sticle în frigider, nu pe blat, chiar dacă bucătăria pare răcoroasă dimineața.

Gheața din băuturi poate fi contaminată cu E. coli

Gheața pare ultimul lucru de care să vă temeți în caniculă. Dar un studiu din 2017, publicat în „Journal of Water and Health”, a găsit niveluri ridicate de E. coli în gheața din multe magazine de băuturi.

Conform Mediafax, sursele de contaminare au fost mașinile de gheață nedezinfectate, ustensilele neigienice și personalul fără mănuși de unică folosință. Asta înseamnă că problema nu este frigul, ci ce ajunge în apă și pe suprafețele care intră în contact cu gheața înainte să o beți dumneavoastră.

Pentru viața de zi cu zi, o idee utilă este simplă: dacă aveți dubii despre sursa gheții, mai ales în perioadele cu temperaturi extreme, băutura rece nu merită riscul. Este una dintre acele situații în care „arată bine” nu spune nimic despre cât de sigur este produsul.

Fructele pretăiate se alterează rapid, chiar și la temperaturi moderate

Casoletele cu fructe gata tăiate sunt comode, mai ales când este foarte cald și nimeni nu are chef să curețe și să taie. Dar aici apare un alt risc de vară. Fructele pretăiate pot fi contaminate chiar și după ce îndepărtați părțile alterate.

Un studiu din „Foodborne Pathogens and Disease” a arătat că Salmonella și E. coli din fructele pretăiate, la 25°C, au crescut de patru ori în 24 de ore. Acel „de patru ori” contează tocmai fiindcă vorbim despre o temperatură de 25°C, mai mică decât valorile de 35°C-45°C resimțite în aceste zile de caniculă.

Fructele arată adesea încă bine. Și tocmai asta le face înșelătoare. Dacă au stat în căldură sau au fost transportate fără răcire, faptul că tăiați partea moale sau puțin oxidată nu înseamnă că ați eliminat contaminarea.

La ce să fiți atentă când apar simptome digestive

Potrivit Departamentului de Sănătate din Hong Kong, intoxicațiile alimentare provin de obicei din alimente sau apă contaminate cu bacterii, viruși, paraziți, biotoxine sau substanțe chimice. În informațiile publicate aici, semnele descrise clar sunt cele asociate cu Salmonella: vărsături, diaree, febră și dureri abdominale.

Pentru restul bacteriilor menționate, datele disponibile aici le leagă explicit de episoade de diaree și de afecțiuni intestinale de vară. Dacă apar astfel de simptome după ce ați consumat alimente păstrate greșit, merită să tratați situația cu seriozitate, mai ales la persoanele cu un sistem digestiv mai sensibil.

Ce puteți face chiar azi, fără să complicați rutina

Nu este nevoie de o reorganizare spectaculoasă a bucătăriei. Patru gesturi mici contează imediat: nu lăsați orezul fiert pe masă, puneți la frigider sosul de soia și sosul de stridii după deschidere, fiți atentă la sursa gheții și tratați cu mai multă precauție fructele pretăiate.

Iar dacă aveți în casă astfel de produse și au stat în căldură, regula utilă pentru zilele acestea este să nu vă bazați pe miros, gust sau pe ideea că „le încălzesc și e bine”. În cazul orezului, toxinele Bacillus cereus nu sunt distruse complet nici la 126°C timp de 90 de minute.

Valul de căldură care a adus cod roșu în 35 de județe și în București schimbă modul în care vă păstrați mâncarea între micul dejun și cină, pe lângă cum vă îmbrăcați sau câtă apă beți.