Dacă ai impresia că parfumul tău dispare prea repede, problema s-ar putea să nu fie mereu sticluța, ci felul în care îl percepi pe pielea ta. Durata de persistență este dată de concentrația de uleiuri esențiale din formulă, dar și de chimia individuală a corpului, care schimbă atât cât rezistă, cât și cum miroase.
Față de o apă de toaletă sau o apă de colonie, un extrait stă în vârful ierarhiei de intensitate. Ordinea, de la cea mai puternică la cea mai ușoară, este parfum sau extrait de parfum, apă de parfum, apă de toaletă și apă de colonie ori apă proaspătă. Asta contează când alegi ceva pentru toată ziua, mai ales dacă vrei să investești într-un parfum-semnătură și să nu ajungi la reaplicări constante.
Linda Levy (președinta The Fragrance Foundation) a explicat pentru Vogue că baza tehnică a persistenței stă chiar în formulă. Cu alte cuvinte, eticheta spune mai mult decât pare la prima vedere.
„Tehnic vorbind, concentrația de ulei de parfum din formula parfumului creează intensitatea cea mai de durată.”
Extrait de parfum, varianta super-concentrată
Un extrait este, în mod obișnuit, varianta super-concentrată, cu un procent de ulei de parfum între 20% și 40%. Pe piață se vede și o tendință clară spre formule tot mai intense, etichetate adesea „intense”, „elixir” sau „extrait”, semn că multe branduri mizează exact pe această promisiune de performanță. Cum relatează Vogue, consumatoarele caută tot mai des formule care să justifice un preț ridicat printr-o rezistență mai bună.
„Există un nou limbaj pentru a descrie intensitatea parfumurilor. Una dintre cele mai mari tendințe recente este cea a parfumurilor ultra-intense. Pe măsură ce brandurile creează noi versiuni [ale parfumurilor consacrate], fiecare devine mai intensă decât lansările anterioare. În general, un extrait este o formulă super-concentrată, cu cel mai mare procent de ulei de parfum.”
De ce ți se pare că parfumul a dispărut, deși el încă se simte
Aici apare una dintre cele mai comune confuzii. Faptul că tu nu îl mai simți după un timp nu înseamnă automat că s-a dus.
Fenomenul se numește adaptare olfactivă, cunoscut și ca „nose numb”. Practic, simțul mirosului se obișnuiește cu parfumul aplicat și începe să îl perceapă mai slab, deși el rămâne prezent pentru cei din jur.
„Majoritatea oamenilor descriu că parfumurile lor personale se estompează mai repede, dar nu acesta este cazul în realitate. Pe măsură ce ne obișnuim cu mirosurile pe care le aplicăm, tindem să le simțim mai puțin pe noi înșine, spre deosebire de cei pe care îi întâlnim pe parcursul zilei sau serii.”
Asta schimbă și felul în care merită testat un parfum. Dacă îl alegi doar după primele minute sau după senzația că „nu se mai simte”, s-ar putea să judeci prea repede. Chimia pielii tale influențează rezultatul final, iar aceeași formulă poate persista diferit de la o persoană la alta.
Nu sunt clarificate aici diferențele exacte dintre tipurile de piele sau dintre notele olfactive în privința persistenței. Se știe însă limpede că organismul fiecărei persoane schimbă atât durata, cât și felul în care parfumul este perceput.
Un parfum considerat de lungă durată persistă în mod obișnuit între șase și opt ore.
