Nu există o limită magică de minute după care ochii încep brusc să sufere. Dr. Irina Bartoș, medic oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, atrage atenția că felul în care stai la ecrane contează mai mult decât căutarea unui prag „sigur”, iar asta schimbă puțin discuția pentru noi toate, mai ales dacă munca, mesajele și relaxarea se întâmplă pe același telefon sau laptop.
Mai precis, expunerea prelungită la ecrane poate veni cu oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap. Nu sună deloc exotic, ba chiar foarte familiar după o zi lungă. Iar câteva gesturi simple pot reduce disconfortul: pauze regulate, monitorul ținut la aproximativ 50-70 cm, lumină potrivită în cameră și clipit mai des (în fața ecranelor, clipim mai rar).
Cum să reduci disconfortul ocular de la ecrane
Dacă spre seară simți ochii „nisipoși”, imaginea parcă se dublează puțin sau apare durerea de cap, merită să te uiți mai întâi la rutină, nu doar la numărul de ore. Dr. Irina Bartoș spune clar:
„Important este modul în care folosim ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță corectă față de monitor (aproximativ 50-70 cm); să avem iluminare adecvată; să clipim mai des, deoarece în fața ecranelor frecvența clipitului scade. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber.”
Practic, dacă lucrezi de acasă sau la birou, ajută să nu ții laptopul prea aproape de față și să nu stai cu lumina prost aleasă. Și da, pauzele chiar contează. Nu ca ideal frumos de pus pe listă, ci ca lucru care poate face diferența dintre o zi suportabilă și una în care simți că te ustură ochii de la prânz.
Dar protecția ochilor nu începe și nu se termină la ecrane. Potrivit Mediafax, intră aici și controalele oftalmologice periodice, ochelarii de soare cu protecție UV, spălatul corect pe mâini și evitarea atingerii ochilor cu mâini murdare. Sunt lucruri mici, din categoria celor pe care le amâni ușor, dar tocmai ele se adună în timp.
Recomandări pentru copii și adolescenți privind timpul la ecrane
Pentru copii și adolescenți, recomandarea din partea medicului este mai strictă: timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și pus în balanță cu activități în aer liber. Aici miza nu e doar confortul de moment, ci sănătatea ochilor pe termen lung.
Card Memorie microSDXC SanDisk Ultra GO Android A1, 64Gb, Clasa 10 / UHS-1 U1 SDSQUGN-064G-GN6MNCumpără-52%
Memorii G.Skill Trident Z5 RGB Black Intel XMP 3.0, 32GB (2 x 16GB), DDR5-6400MHz, CL30, Dual ChannelCumpără-15%
Antena NFC - Buton Microcontact On-Off - Volum - Profil - Modul incarcare Wireless Apple iPhone 14 Pro MaxCumpărăIar pentru copiii foarte mici, discuția devine și mai atentă. Cercetători din Marea Britanie cer reconsiderarea ghidurilor de utilizare a ecranelor pentru copiii sub doi ani, iar o analiză sistematică amplă a ajuns la concluzia că bebelușii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc timp intenționat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării.
Dacă în casă există și școală online, și desene animate, și telefoane mereu la îndemână, soluția realistă nu pare să fie perfecțiunea. Mai degrabă, delimitarea clară a momentelor. Există deja și exemple concrete de reguli aplicate în familie: Vanessa Gordon a impus pentru copiii ei, Sarah (12 ani) și Ben (8 ani), o limită de 20 de minute pe zi pentru Snapchat.
Alimentația sănătoasă, nu suplimentele, protejează vederea
Și alimentația intră în povestea asta, ceea ce e o veste bună. Nu vorbim despre un regim complicat, ci despre alimente obișnuite pe care le poți include mai des în meniu: vitamina A din morcovi, cartofi dulci și ficat, luteină și zeaxantină din spanac și broccoli, Omega-3 din pește gras, nuci și semințe, plus vitaminele C și E din citrice, ardei și migdale.
Dacă te tentează varianta „iau un supliment și am rezolvat”, medicul pune o limită foarte clară. Suplimentele pot avea locul lor, dar nu sunt un înlocuitor pentru alimentația bună și nici pentru controlul la oftalmolog.
„În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii, însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate.”
Asta înseamnă că două persoane care stau mult la ecrane nu primesc automat aceeași soluție. Vârsta, stilul de viață și afecțiunile asociate schimbă recomandarea. Și, sincer, e mai bine așa decât să cheltui bani pe produse alese la întâmplare.
Rutina simplă pentru o familie ocupată
Dacă vrei o variantă aplicabilă, fără să-ți reorganizezi complet viața, poți porni de aici: așază monitorul la 50-70 cm, fă pauze regulate, aprinde o lumină bună când lucrezi, amintește-ți să clipești și ieși afară cu copiii, nu doar „când e timp”. Iar în geantă și în mașină, ochelarii de soare cu protecție UV chiar merită să stea la îndemână.
Și încă ceva foarte banal, dar util: nu-ți atinge ochii cu mâinile murdare. Când ești grăbită, exact asta uiți prima.
Semnul că rutina actuală nu funcționează este concret, nu abstract: oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap după perioade lungi la ecrane. De aici merită început, iar controlul oftalmologic periodic rămâne pasul care nu ar trebui să lipsească.
