Un test de sânge ar putea ajuta medicii să identifice pacienții cu risc mai mare de complicații la o boală ereditară frecventă a inimii, permițând tratamente mai personalizate.
O echipă de cercetători a găsit o posibilă soluţie pentru a anticipa modul în care evoluează sănătatea inimii la pacienții cu o afecțiune numită cardiomiopatie hipertrofică, pe scurt HCM. Acest lucru contează, deoarece boala evoluează foarte diferit de la un pacient la altul, fiind una dintre cele mai frecvente boli cardiace moștenite.
Boala care nu arată mereu la fel la fiecare pacient
HCM este o boală genetică ce duce la îngroșarea pereţilor inimii. Se transmite în familie și este cea mai frecventă afecțiune cardiacă moștenită. O mare provocare pentru medici este că nu pot anticipa cine va avea o evoluţie liniștită și cine riscă să dezvolte complicaţii grave.
Unii pacienţi cu HCM nu prezintă simptome sau au manifestări ușoare. Alţii pot ajunge să sufere insuficiență cardiacă sau tulburări de ritm, care pot pune viaţa în pericol. În România, ca și în alte țări, boala cardiacă de tip HCM este adesea subdiagnosticată, ceea ce complică monitorizarea.
Momentan, nu există un tratament care să vindece complet HCM. De aceea, este esenţial ca pacienţii cu risc crescut de complicaţii să fie identificaţi cât mai devreme, pentru ca monitorizarea și tratamentul să fie adaptate fiecărui caz. Monitorizarea pe termen lung a acestor pacienţi devine astfel o prioritate pentru sistemul de sănătate.
Un indicator din sânge care schimbă regulile jocului
Cercetători de la universităţi de renume, precum Harvard și Oxford, s-au concentrat pe o proteină din sânge numită peptid natriuretic de tip B N-terminal, sau NT-proBNP. Această proteină este eliberată de inimă atunci când este supusă unui efort suplimentar, fiind un biomarker esenţial pentru evaluarea riscului cardiovascular.
NT-proBNP acţionează ca un semnal că inima depune un efort mai mare decât ar fi normal. Nivelurile crescute ale acestei proteine apar atunci când presiunea din inimă crește. Într-un studiu recent, cercetătorii au măsurat nivelurile NT-proBNP la 700 de pacienţi cu HCM și au observat că cei cu valori mai mari prezentau semne de boală mai avansată. Studiul a fost publicat în cadrul unor conferinţe de știri sănătate și a atras atenţia comunităţii medicale internaţionale.
Mai exact, acești pacienţi aveau un flux de sânge redus, mai mult ţesut cicatricial în inimă și modificări care pot duce la fibrilaţie atrială sau insuficiență cardiacă. NT-proBNP s-a dovedit a fi un marker eficient pentru severitatea acestei afecțiuni, contribuind la o monitorizare mai precisă a bolii.
Un avantaj important pentru monitorizare
Un atu al NT-proBNP este că rămâne stabilă în sânge până la 72 de ore. Astfel, medicii o pot măsura ușor la analizele de rutină, spre deosebire de alţi biomarkeri care se degradează rapid. Acest lucru facilitează implementarea testului în practica medicală de zi cu zi.
Ce aduce nou acest test pentru pacienţi
Un test de sânge pentru NT-proBNP ar putea ajuta la împărțirea pacienţilor cu HCM în două grupuri: cei cu risc scăzut de complicaţii severe și cei cu risc crescut. Astfel, medicii ar putea interveni rapid acolo unde este necesar și ar evita tratamentele inutile la cei cu evoluţie favorabilă. Această abordare personalizată este tot mai des întâlnită în știri știință din domeniul medical.
Profesorul Bryan Williams, directorul științific și medical al Fundaţiei Britanice a Inimii, care a finanţat cercetarea, a declarat: „ar putea fi benefic pentru pacienţii din întreaga lume”.
Ela subliniat și importanţa psihologică a testului: după un diagnostic de HCM, pacienţii și familiile lor caută repere clare despre evoluţia bolii. O analiză obiectivă, precum măsurarea NT-proBNP, ar putea oferi aceste repere atât de necesare. Astfel, oamenii de știință pun accent pe sprijinul acordat atât pacienţilor, cât și familiilor acestora.
Noi pași spre o monitorizare mai precisă
Cercetarea deschide noi perspective pentru monitorizarea pacienţilor cu HCM. Nu este vorba doar despre un test, ci despre o înțelegere mai clară a modului în care boala afectează inima în timp, ceea ce ar putea schimba semnificativ procesul de îmbătrânire cardiacă la acești pacienţi.
Profesorul Williams a adăugat că această abordare ar putea oferi indicii despre cum se modifică, în timp, structura și funcţia inimii la persoanele cu HCM, deschizând calea către noi opţiuni de tratament menite să reducă riscurile ulterioare.
În perioada următoare, cercetătorii vor continua să analizeze NT-proBNP și alţi biomarkeri pentru a confirma aceste rezultate și pentru a crea un protocol clinic eficient. Dacă totul merge bine, milioane de pacienţi cu HCM din întreaga lume ar putea beneficia de îngrijire mai precisă, adaptată nevoilor fiecăruia. Acest progres ar putea schimba semnificativ viața multor oameni, aducând ultimele știri din domeniul cardiologiei mai aproape de publicul larg.
