Așteptam o cronică muzicală pentru Duminica Paștelui, semnată de Colin. În schimb, redacția a primit un text bizar, care vorbește despre orice, mai puțin despre muzică. Documentul, intitulat „Muzică pentru Duminica Paștelui – Rubrica lui Colin”, se transformă rapid într-un manifest neașteptat despre date și confidențialitate online.
Ce trebuia să fie și ce-a ieșit
La prima vedere, totul părea normal. Un titlu de sezon, un autor cunoscut. Numai că, în loc de analize despre compoziții clasice sau piese religioase, textul debutează cu o listă de scopuri care par desprinse dintr-un manual de utilizare a unui serviciu online. Pe bune, cine ar asocia muzica de Paște cu fraze de genul acesta?
În loc de note muzicale, cititorii sunt întâmpinați cu o declarație de intenție rece, corporatistă. Se pare că scopul principal este de a „furniza și întreține serviciile Google”. Iar asta nu e tot. Textul continuă cu obiective precum „urmărirea întreruperilor și protecția împotriva spamului, fraudei și abuzului”.
Un mister total.
Un manifest despre date, nu despre note muzicale
Dar ce legătură are asta cu muzica de Paște, vă întrebați? Absolut niciuna. Documentul primit pe adresa redacției pare să fie un soi de protest sau, poate, o eroare colosală. Colin, sau cine i-a trimis textul, pare mai preocupat de „măsurarea interacțiunii cu publicul și a statisticilor site-ului pentru a înțelege cum sunt utilizate serviciile noastre și pentru a îmbunătăți calitatea acestora”.
Dacă cititorul alege să accepte totul, autorul promite că va „dezvolta și îmbunătăți noi servicii”. Stai puțin, cum vine asta? În loc de o experiență spirituală prin muzică, ni se propune o tranzacție de date. Mai mult, se vorbește despre „livrarea și măsurarea eficienței reclamelor” și despre afișarea de „conținut personalizat, în funcție de setările dumneavoastră”.
Personalizare forțată sau mesaj ascuns?
Ironia este că, în timp ce promite personalizare, textul este complet impersonal și repetitiv. Ideea de conținut personalizat este detaliată sec: „Conținutul și reclamele nepersonalizate sunt influențate de lucruri precum conținutul pe care îl vizualizați în prezent, activitatea din sesiunea de căutare activă și locația dumneavoastră”.
Si, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, se insistă pe o personalizare și mai profundă, bazată pe activitatea anterioară. Textul menționează că „conținutul și reclamele personalizate pot include, si, rezultate mai relevante, recomandări și reclame adaptate pe baza activității anterioare din acest browser, cum ar fi căutările anterioare pe Google”. E drept că sună a orice, mai puțin a cronică muzicală.
O audiență globală, un mesaj universal?
Poate cel mai ciudat aspect al acestui document este caracterul său multilingv. Același text despre cookie-uri, spam și reclame personalizate este prezentat într-o listă interminabilă de limbi, de la Afrikaans, azərbaycan, bosanski și català, la isiZulu, íslenska, Kiswahili și chiar limbi mai puțin circulate precum ქართული (georgiană) sau සිංහල (singaleză).
De ce ar avea nevoie o cronică despre muzica de Paște de o asemenea anvergură lingvistică (și lista poate continua la nesfârșit) rămâne o întrebare fără răspuns. Pare un mesaj universal, dar unul pe care nimeni nu l-a cerut, mai ales într-un context dedicat sărbătorii.
Nu știm dacă rubrica originală a lui Colin se va mai regăsi vreodată sau dacă acesta a fost un experiment bizar. Cert e că mesajul final, repetat obsesiv, pare desprins dintr-un manual corporate, nu dintr-o cronică de sărbătoare: „Selectați «Mai multe opțiuni» pentru a vedea informații suplimentare, inclusiv detalii despre gestionarea setărilor de confidențialitate”.
