Creștinii ortodocși intră de luni, 23 februarie 2026, în Postul Sfintelor Paști, cea mai lungă și restrictivă perioadă de pregătire spirituală din an. Timp de 48 de zile, până pe 11 aprilie, credincioșii sunt chemați nu doar la o schimbare a dietei, ci la o profundă transformare interioară. Anul acesta, calendarul pascal decalează sărbătorile, Paștele catolic fiind celebrat cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie, motiv pentru care și postul lor a început deja, pe 18 februarie. Acest articol compilează toate informațiile esențiale despre calendarul, regulile, semnificațiile și tradițiile Postului Mare.
Calendarul complet al Postului Mare 2026
Postul Paștelui, cunoscut și ca Postul Mare sau Păresimile, debutează pentru ortodocși în ziua de luni, 23 februarie, denumită popular Lunea Curată. Aceasta urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută și ca „Duminica Iertării”. Perioada de post se va încheia în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie, Învierea Domnului fiind sărbătorită pe 12 aprilie 2026. Durata totală este de 48 de zile, structurate în 40 de zile care amintesc de postul Mântuitorului în pustiu, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Intrarea în post este precedată de două etape importante. Duminică, 22 februarie, este Lăsata Secului de Carne, ultima zi în care se mai pot consuma preparate din carne. Urmează Săptămâna Albă sau a Brânzei, o perioadă de tranziție în care credincioșii pot mânca produse lactate, ouă și pește, pregătind treptat organismul pentru restricțiile severe ce vor urma.
RecomandăriPostul Paștelui 2026: în ce zile poți mânca pește. Calendarul complet cu dezlegăriReguli stricte: ce este interzis și ce se poate consuma
Postul Paștelui este cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an. Regula de bază interzice consumul oricărui produs de origine animală: carne, ouă, lapte, brânză și alte derivate lactate. Fumatul și consumul de alcool sunt, de asemenea, interzise. Pe parcursul celor șapte săptămâni, Biserica a rânduit doar două zile cu dezlegare la pește, de Buna Vestire și în Duminica Floriilor.
Regulile nu se opresc însă la farfurie. Perioada postului este una de înfrânare trupească și sufletească, motiv pentru care nunțile și alte petreceri zgomotoase sunt interzise. Biserica consideră că bucuria specifică acestor evenimente nu este compatibilă cu atmosfera de pocăință și reflecție a Postului Mare. Credincioșii sunt îndemnați să se abțină de la gânduri necurate, pofte, patimi și conflicte.
Miza spirituală: „O școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”
Dincolo de restricțiile alimentare, esența postului este curățirea sufletească. Este o perioadă de pocăință, rugăciune intensă, spovedanie și apropiere de Dumnezeu prin fapte bune. Înaltpreasfințitul Laurențiu, mitropolitul Ardealului, descrie această perioadă ca una ce „trezește în noi acea tristețe evlavioasă, acea tristețe potolită”. Potrivit acestuia, postul de bucate unit cu „postul de păcate este o luptă împotriva diavolului, care aduce biruință”.
„Postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”, explică Patriarhul Daniel, subliniind că scopul final este reînnoirea spirituală.
Această transformare interioară presupune renunțarea la comportamente negative și la conflicte. Este un exercițiu de voință prin care omul se eliberează de patimi pentru a se pregăti de întâmpinarea celei mai mari sărbători a creștinătății: biruința vieții asupra morții. Vinerea Mare, zi de post negru, comemorează răstignirea și moartea lui Iisus, fiind un moment de maximă reflecție asupra suferinței și jertfei Sale.
RecomandăriPostul Pastelui – Reguli pentru a posti cum se cuvine in Saptamana PatimilorTradiții și obiceiuri vechi
Intrarea în Postul Mare este marcată de obiceiuri vechi, menite să purifice comunitatea. Duminica Lăsatului Secului este și „Duminica Iertării”, ziua în care creștinii își cer iertare unii altora pentru a putea începe postul cu inima curată. În trecut, în multe sate din țară, petrecerea de Lăsatul Secului avea loc pe dealuri, unde se aprindeau focuri mari, numite „priveghiuri”. Sătenii cântau, jucau și făceau strigături, cu urări de iertare și purificare. În Maramureș, de pildă, strigăturile se încheiau cu versurile: „cele bune să se-adune, cele rele să se spele”.
RecomandăriPostul Ramadan se încheie în martie 2026 cu festivități în comunitățile musulmane din țarăUn alt obicei era ca, la finalul mesei, fiecare să mănânce un ou fiert, rostind: „oușor, oușor, să-mi fie postul mai ușor”. Sâmbetele din Postul Mare sunt, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe, dedicate pomenirii morților. În această perioadă se dau la mănăstiri „sărindare”, pomeniri speciale pentru cei adormiți, care durează 40 de zile. Grâul pentru sărindare este sfințit în fiecare sâmbătă, iar din el se prepară coliva pentru Sâmbăta lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii, înainte de Săptămâna Patimilor. Toate aceste rânduieli, explicate pe larg și pe site-ul oficial al Patriarhiei Române, îi ghidează pe credincioși spre unirea cu Dumnezeu, pregătindu-i pentru a primi lumina Învierii.
