ChatGPT îți poate confirma temerile fără să le verifice. Riscurile explicate de un psihiatru

Publicat: 23 octombrie 2026, 18:11Actualizat: 23 octombrie 2026, 18:11

Într-un interviu pentru The Independent, dr. Daniel Masud, medic psihiatru consultant la Central Health London, specializat în psihiatria adulților și adicții, avertizează că un chatbot folosit pentru sfaturi de sănătate mintală îți poate confirma perspectiva fără să o verifice și poate rata simptome importante. Îți poate oferi sprijin general, dar nu înlocuiește îngrijirea psihiatrică. Distincția contează atunci când îi povestești ce te neliniștește: un răspuns coerent nu înseamnă și o evaluare a situației tale.

Despre felul în care răspund aceste instrumente, medicul a explicat într-un interviu: „Modelele lingvistice mari, precum ChatGPT, sunt antrenate să îți valideze spusele, așa că nu vor pune neapărat la îndoială informațiile pe care le oferi.”

Exemplul său este cel al unei persoane care îi spune chatbotului că se teme că mama încearcă să o otrăvească. Potrivit lui Masud, programul poate trata relatarea ca adevărată și poate formula sfaturi pornind de la ea. Un psihiatru ar cerceta informațiile și ar lua în calcul dacă acestea pot indica paranoia sau psihoză, adică suspiciuni ori o percepție a realității care necesită evaluare medicală.

Și formularea întrebării poate orienta răspunsul. Medicul explică faptul că o întrebare despre posibilele beneficii ale canabisului poate produce mai multe argumente favorabile decât dezavantaje relevante. Dacă soliciți dovezile, avantajele și riscurile utilizării în sănătate, răspunsul are șanse mai mari să fie echilibrat.

Recunoașterea unei posibile afecțiuni este o altă limită pe care o semnalează Masud: „Acești chatboți AI se bazează pe logică și pe instrucțiunile pe care le primesc și nu sunt antrenați să recunoască tiparele specifice unor afecțiuni de sănătate mintală”, a precizat el.

Psihiatrul spune că a testat personal chatboturi folosind formulări care puteau sugera o boală, inclusiv psihoză, fără ca acestea să identifice indiciile. În astfel de conversații pot fi omise simptome care, printr-o evaluare profesională, ar fi putut ajunge în atenția serviciilor de sănătate mintală.

În privința protecțiilor pentru utilizatorii cu afecțiuni severe, acesta a avertizat: „Nu există prea multă claritate cu privire la măsurile de protecție pe care aceste companii de modele lingvistice mari le-au instituit pentru bolile mintale severe.”

Masud descrie și posibilitatea unei pseudo-relații, o legătură pe care utilizatorul ajunge să o trăiască asemenea unei relații cu o persoană. Chatbotul poate deveni aproape un al treilea participant într-un cuplu. Medicul spune că este dificil de stabilit limite ferme pentru cât de mult se bazează cineva pe el și atrage atenția asupra întrebărilor profunde, de tipul celor abordate în terapie, pentru care programul nu are neapărat experiența sau răspunsurile necesare.

El leagă apelul la aceste instrumente în primul rând de așteptarea îndelungată pentru servicii de sănătate mintală. Timpul petrecut la telefon și dificultatea obținerii unei programări contrastează cu rapiditatea cu care modele lingvistice mari, programe care generează răspunsuri în limbaj obișnuit, precum ChatGPT și Claude, pot răspunde. În interpretarea sa, oamenii caută astfel sprijinul pe care nu îl găsesc la timp, pe fondul unei cereri în creștere.

Un sondaj realizat de Barnardo’s și Societatea Națională de Consiliere și Psihoterapie (National Counselling and Psychotherapy Society, NCPS), cu 2.000 de copii din Regatul Unit, cu vârste între 11 și 17 ani, a constatat că 43% folosiseră inteligența artificială pentru sfaturi sau sprijin emoțional.

Bupa Wellbeing Index 2026 indică folosirea chatboturilor în locul unei programări la medicul de familie, din lipsă de timp:

57% dintre adulți aleg această variantă;
65% dintre persoanele de 18-24 de ani fac aceeași alegere;
61% dintre persoanele de 25-34 de ani apelează la chatboturi în acest scop.

Contextul și întrebările echilibrate pot face conversația mai utilă

Pentru situațiile obișnuite de stres, Masud vede și posibile beneficii. Dacă îți este greu să exprimi ce simți, conversația cu un chatbot te poate ajuta să îți organizezi emoțiile și să găsești cuvintele cu care să le descrii.

Medicul dă exemplul unei dificultăți la serviciu sau al gândului că șeful te urăște. În asemenea situații, un chatbot poate propune alte moduri de a privi întâmplarea și sugestii generale despre cum ai putea gestiona o situație asemănătoare data viitoare.

Recomandarea lui este să oferi context, nu doar să descrii emoția. Poți cere pași rezonabili și siguri pentru a aborda situația într-un mod orientat spre învățare. Potrivit psihiatrului, după partea de confirmare a sentimentelor, răspunsul poate conține sugestii generale utile pentru stres și starea de bine.

Despre folosirea lui în așteptarea ajutorului profesional, Masud a adăugat: „Poate funcționa ca o soluție temporară pentru cineva care are nevoie de sprijin imediat, care poate nu se află într-o situație foarte gravă, dar are nevoie de puțină reasigurare.”

Psihiatrul consideră necesare reguli mai stricte pentru aceste instrumente și o implicare mai mare a medicilor în înțelegerea felului în care pacienții le folosesc. El susține și învățarea formulării întrebărilor: să ceri context, dovezi și perspective diferite, ținând cont că tendința chatbotului de a-ți confirma spusele poate lăsa informații importante neobservate.